OPINIE Grindina face prăpăd în zonele unde sistemul antigrindină a fost inactivat de ministrul Agriculturii Florin Barbu, pentru a da satisfacție unor fermieri / Aceștia au susținut că rachetele alungă ploaia

Căderile de grindină din această primăvară au afectat grav culturile agricole și chiar locuințele sătenilor din mai multe zone ale țării. Fotografii și filme postate pe rețelele de socializare arată anvergura copleșitoare a dezastrului: acoperișuri găurite, pomi cu crengile rupte și desfrunziți, culturi agricole în câmp făcute una cu pământul. 

De semnalat că ”piatra”, cum i se spune popular, căzută din cer are de cele mai multe ori dimensiuni impresionante. ”Cât oul de găină” zic păgubiții, fără să fie departe de adevăr. 

Noi căderi de grindină devastatoare pentru culturile agricole au fost înregistrate vineri, 23 mai, în județele Prahova și Dâmbovița:

Iată două fotografii publicate pe pagina proprie de Facebook, de antreprenorul Mihai Răzvan Morar, sursa fiind Meteoplus:

Coșmarul meteo a lovit cu precădere în zone unde până mai ieri a fost activ Sistemul Național Antigrindină, finanțat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, condus de Florin Barbu, deputat PSD de Olt. 

Ministrul, la solicitarea unor asociații de fermieri cultivatori de cereale și plante oleaginoase din sudul României ( cu precădere din județele Prahova, Buzău și Vrancea, unde se află și întinse plantații de pomi fructiferi și de viță-de-vie ) a decis anul trecut dezactivarea acestui sistem, înființat cu ani în urmă, în timpul guvernării Năstase ( unitatea pilot a fost deschisă în județul Prahova ) și extins de guvernele ulterioare la scară națională, în zone pomicole și viticole. 

În cei 20 de ani de activitate și dezvoltare a sistemului antigrindină, au fost destui ani secetoși, dar seceta nu a fost pusă până acum un an-doi pe seama utilizării rachetelor care sparg norii cu potențial distructiv. Or fi fost comentarii sporadice, dar nu au fost demarate acțiuni explicite împotriva sistemului: atacuri asupra mașinilor unor lucrători și petiții către minister pentru închiderea acestuia. 

O asociație a fermierilor cultivatori de cereale din județul Prahova, condusă de Adrian Mocanu, a cerut anul trecut MADR să închidă stațiile de lansare din județ. Fermierul a obținut satisfacție. Ministrul Florin Barbu a ordonat închiderea stațiilor din Prahova. Apoi, a decis ca sistemul să fie inactivat la nivel național, promițând public că va fi elaborat un studiu științific pentru a stabili dacă există o legătură între rachetele antigrindină și seceta extremă. 

Până acum nu a fost făcut public niciun studiu în acest sens, sistemul zace nefolosit, grindina cât ”oul de găină” face ravagii chiar în zonele care ar fi trebuit acoperite de acțiunea rachetelor. Și piatra căzută din cer nu iartă nici culturile agricole sezoniere, cum sunt cele cerealiere și oleaginoase, îngrijite de fermierii care au cerut stoparea tragerii de rachete.

Ministrul Barbu a invocat și unele nereguli în activitatea sistemului, tragerile fiind efectuate de firme private. Ministrul a susținut că au fost trase prea multe rachete. Acestea, să ne înțelegem, sunt plătite de statul român. Dar dacă a avut informații despre eventuale nereguli, ministrul Barbu ar fi putut trimite corpul de control sau ar fi putut să le reclame justiției. Nu să dezactiveze sistemul cu totul!

Închiderea sistemului antigrindină pe motiv că funcționarea acestuia ar fi cauzat seceta din acești ultimi ani ține de o gândire de tip medieval, neștiințifică, în lipsa unui studiu temeinic. Ploile din ultima vreme le-au dat apă la moară contestatarilor sistemului, care susțin că iată, nu mai sunt trase rachete, nu mai e secetă, avem ploaie. Dar ploaia nu a venit peste tot unde era activ sistemul: la Vrancea sunt zone unde s-a înnorat și atât, nu a căzut picătură de ploaie. Fix ca înainte de inactivarea sistemului. 

Mai mult: în Dobrogea, o regiune renumită pentru climatul uscat, au fost înregistrate ploi, deși aici nu a fost activ SNA.

Cauza lipsei de precipitații ar trebui căutată în altă parte: în schimbările climatice, negate însă chiar de unii fermieri care au cerut închiderea sistemului antigrindină. În minea lor, teoriile conspirației au prins rădăcini ca buruienile în lanul de porumb. Și, în loc să le combată, așa cum fac pe ogor, le întrețin și le stimulează să crească.

Combaterea secetei poate fi făcută, în principal, prin reabilitarea și extinderea sistemului de irigații. MADR are alocată suma de 1,5 miliarde de euro, de la bugetul de stat, pentru asta. În plus, dispune de bani europeni să-i ofere fermierilor pentru sisteme de irigații locale. Condițiile de accesare a banilor, stabilite chiar de minister, sunt atât de complicate încât i-au descurajat pe fermieri să depună proiecte.

Dezactivarea sistemului antigrindină a favorizat distrugeri grave ale culturilor agricole în zonele unde au fost căderi de grindină, în această primăvară. Suprafețele afectate pot însuma sute de mii de hectare.

Decizia s-a întors împotriva fermierilor care au cerut închiderea sistemului, fiind distruse și culturi agricole cerealiere și oleaginoase. 

Ministrul Barbu, aflat în fruntea MADR de câțiva ani, ar fi trebuit să se implice în înființarea și extinderea sistemului de irigații în zonele subcarpatice ( Prahova, Buzău, Vrancea ), zone de contact dintre culturile pomicole și viticole și cele cerealiere, bani publici fiind destui, și nu să stopeze activitatea sistemului antigrindină, printr-o decizie de tip medieval ( inclusiv discreționară ), neștiințifică, folcloristă, improprie unui stat modern. 

Preiau mai jos câteva fragmente din comentariul cu care antreprenorul Mihai Răzvan Morar ( Agro Est Muntenia ) a însoțit fotografiile dezastrului meteo:

”…s-a motivat că sistemul antigrindină e vinovat de lipsa ploilor. Nu, nu au existat studii sau argumente științifice. Motivarea a însemnat un cumul de impresii și de conspirații. Chiar dacă sistemul este folosit de multe țări din UE și există studii care au analizat datele”.

”…noaptea, trecută în multe județe, grindina a făcut prăpăd: Ialomița, Prahova, Dâmbovița, Giurgiu – zonele cele mai afectate. Alte sute de mii de hectare și alte sute de milioane de euro. Alți fermieri care își pierd munca de peste an și care nu își vor putea achita furnizorii și ratele la bancă. Iar mulți dintre ei nici nu au susținut această măsură.

Cei care au cerut aceste măsuri acum tac. Se fac ca plouă! Iar acea ploaie pe care o așteptau după oprirea sistemului nu a venit, pentru că seceta a continuat în foarte multe zone și în toamna anului 2024 dar și în primăvara anului 2025. În multe județe culturile au scăpat la limita, prin ploile din ultimele zile. Chiar și fără sistemul antigrindină!

Dar deja grindina nu mai distruge doar culturile agricole. Fenomenele extreme au distrus case, mașini și au omorât animale. Iar dacă te prinde în spațiu deschis, având în vedere diametrul grindinei care a căzut ieri, îți poate lua și viața!

Asta se întâmplă când oamenii cred toate tâmpeniile conspiraționiste de pe internet, iar un ministru folosește populismul, nu știința!

Se anunță furtuni și în următoarea perioadă! Cine va plăti pentru aceste pagube? Acei fermieri, angajați ai companiilor private sau Ministrul Barbu?”