foto: wattagnet.com
Rețeaua Globală de Virusologie (GVN), care reunește specialiști în virusuri umane și animale din peste 80 de centre de excelență și afiliați din peste 40 de țări, a lansat un apel internațional pentru a contracara amenințarea reprezentată de virusul H5N1, cunoscut sub numele de gripă aviară, notează publicația Agriland.
Apelul GVN este detaliat în analiza intitulată „Consolidarea răspunsului la gripa aviară în SUA și la nivel global”, publicată recent în revista Lancet Regional Health – Americas. Organizația solicită guvernelor din întreaga lume să întărească supravegherea, să implementeze măsuri stricte de biosecuritate și să se pregătească pentru eventualitatea transmiterii virusului de la om la om.
Potrivit studiului, este necesară o abordare coordonată, care să implice mai multe agenții, precum și adoptarea de măsuri proactive, inspirate din lecțiile învățate în timpul pandemiilor anterioare.
„Înțelegerea contextului actual al infecțiilor cu H5N1 este esențială pentru o prevenție și un răspuns eficient. Capacitatea virusului de a infecta atât animale, cât și oameni, combinată cu modificările genetice recente, subliniază importanța supravegherii proactive și a măsurilor de răspuns rapid”, a spus Dr. Sten H. Vermund, director medical al GVN și decan al Colegiului de Sănătate Publică din cadrul Universității South Florida.
Industria avicolă din SUA este considerată în prezent extrem de vulnerabilă
Din martie 2024, când gripa aviară a fost identificată pentru prima dată la vacile de lapte din SUA, virusul a afectat aproape 1.000 de turme și a dus la peste 70 de cazuri umane, inclusiv primul deces confirmat în țară, potrivit GVN.
Industria avicolă din SUA este considerată în prezent extrem de vulnerabilă, în special în regiunile cu densitate mare de ferme și unde practicile de protecție personală sunt insuficiente. Virusul aviar înalt patogen circulă în toate cele 50 de state americane și în Canada, determinând pierderea sau sacrificarea a peste 168 de milioane de păsări în SUA din 2022 până în prezent.
Deși transmiterea de la om la om nu a fost documentată până acum, experții avertizează că mutațiile virale și posibilitatea recombinării a două tulpini gripale ar putea crește capacitatea de transmitere în viitor.
„Supravegherea genomică este esențială pentru monitorizarea evoluției virale și pentru fundamentarea strategiilor de răspuns. Investițiile continue în supravegherea interfeței om-animal și partajarea imediată a observațiilor neobișnuite de pe teren și a datelor genetice sunt esențiale pentru ca cercetătorii din întreaga lume să poată urmări eficient dinamica virusului”, a subliniat Prof. Marion Koopmans, șefa Departamentului de Viroștiințe de la Erasmus Medical Center, Olanda.
Virologii GVN atrag atenția asupra necesității de a îmbunătăți pregătirea pentru pandemii, bazându-se pe experiențele recente din timpul pandemiei de COVID-19 și alte focare virale. Printre măsurile recomandate se numără:
-
Supraveghere extinsă: monitorizarea continuă a animalelor, inclusiv testarea laptelui, a apelor reziduale și a persoanelor care lucrează cu animale infectate, pentru a detecta evoluția virusului care ar putea permite transmiterea între oameni;
-
Partajare rapidă a datelor genetice: accelerarea diseminării secvențelor virale pentru a urmări evoluția virusului și răspândirea spațială, precum și pentru a încuraja colaborarea cercetătorilor internaționali;
-
Îmbunătățirea biosecurității în ferme: utilizarea echipamentului individual de protecție (PPE) și a protocoalelor riguroase de igienizare pentru a limita expunerea umană și a preveni răspândirea virusului;
-
Planuri pentru testarea rapidă: promovarea testelor de diagnostic autoadministrate pentru lucrătorii din ferme și accesul la servicii medicale pentru personalul sanitar din prima linie;
-
Consolidarea infrastructurii de sănătate publică: creșterea finanțării și a sprijinului pentru mecanismele de intervenție, în special în regiunile cu risc ridicat;
-
Investiții în predicția fenotipurilor din date genetice: dezvoltarea de metode pentru anticiparea caracteristicilor virusurilor gripale aviare, întrucât acestea nu pot fi deduse complet din secvențele genetice;
-
Dezvoltarea rapidă de vaccinuri: încurajarea producerii și distribuirii rapide de vaccinuri pentru oameni și animale, în special pentru lucrătorii agricoli;
-
Pregătirea pentru testarea vaccinurilor și tratamentelor: inițierea de studii clinice pentru a evalua proprietățile tulpinilor emergente și eficiența potențialelor tratamente;
-
Studierea rapidă a tulpinilor pandemice: susținerea eforturilor de cercetare pentru evaluarea vaccinurilor, tratamentelor și pentru sprijinirea modelelor predictive;
-
Colaborare internațională: susținerea unui răspuns global coordonat pentru monitorizarea datelor, schimbul de cercetări și pregătirea pentru amenințări virale emergente, cu scopul de a reduce vulnerabilitatea comunităților.
Deși în prezent se efectuează o anumită supraveghere a gripei aviare, GVN avertizează că aceasta este incompletă și insuficientă pentru a evalua în mod real extinderea virusului și riscurile asupra sănătății publice.
„Având în vedere circulația tot mai intensă a H5N1 în rândul mamiferelor, GVN solicită acțiuni urgente pentru înțelegerea și întreruperea transmiterii la bovine, prin managementul turmelor și vaccinarea potențială. Consolidarea supravegherii la interfața animal-om este crucială, deoarece eforturile actuale de monitorizare sunt insuficiente pentru a ghida strategii eficiente de prevenție”, a subliniat profesorul Ab Osterhaus, director fondator al Centrului pentru Medicină Infecțioasă și Cercetare Zoonotică de la Universitatea de Medicină Veterinară din Hanovra.
