foto: gub.uy
Ofensiva comercială a preşedintelui american Donald Trump, care a început cu aplicarea de tarife de 10% pentru majoritatea partenerilor comerciali ai Statelor Unite, a reactivat eforturile politice de impulsionare a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Mercosur, relatează joi EFE, transmite Agerpres. După 25 de ani de negocieri şi o semnare oficială în decembrie 2024, acordul nu a fost încă ratificat, însă conjunctura internaţională poate deschide o fereastră decisivă pentru concretizarea sa.
„Cred că recunoaştem cu toţii că această dificultate, care poate afecta comerţul internaţional, ar trebui să ne determine să accelerăm discuţiile în favoarea Mercosur”, a declarat ministrul francez al economiei, Eric Lombard, pe 1 aprilie, la Paris, alături de omologul său brazilian Fernando Haddad. „Condiţiile nu sunt îndeplinite, dar continuăm să lucrăm”, a adăugat el, făcând aluzie la ajustările încă neconvenite referitoare la agricultură şi mediul înconjurător.
Comentariul a marcat o schimbare de atitudine din partea Franţei, care a reprezentant unul din principalele obstacole în calea ratificării acordului din cauza presiunii din sectorul său agricol. Deşi Parisul îşi menţine anumite cerinţe, precum clauze de salvgardare şi garanţii ecologice mai mari, noul context geopolitic impune o revizuire a priorităţilor.
Brazilia vrea să fructifice momentul
Din Brazilia, Haddad a insistat că valoarea acordului depăşeşte sectorul comerţului. Astfel, el „va permite ca apărătorii democraţiei, sustenabilităţii şi libertăţii să vină împreună, astfel încât multilateralismul să se poată repoziţiona cu putere”. În timpul vizitei sale în Franţa, în pregătirea vizitei oficiale a preşedintelui Lula da Silva în iunie, ministrul brazilian a subliniat că nu este vorba de „a câştiga sau de a pierde produs după produs”, ci de a asuma o perspectivă politică. „În caz contrar, ar fi o impunere, şi nu un pact”, a avertizat el la o conferinţă pe 31 martie.
De asemenea, Fernando Haddad a cerut UE să „privească acordul fără meschinărie” şi a criticat faptul că măsuri precum „taxa climatică” europeană pot deveni bariere deghizate în cerinţe de mediu. Acordul, care afectează aproximativ 800 de milioane de consumatori, ar elimina peste 90% din tarifele dintre cele două blocuri şi conţine prevederi privind dezvoltarea durabilă, drepturile lucrătorilor şi cooperarea tehnică. Ratificarea sa depinde în continuare de parlamentele celor 27 de state membre UE şi ale celor patru ţări membre Mercosur: Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Președintele Uruguay crede că șansele de ratificare au crescut
În Uruguay, ministrul creşterii animalelor, agriculturii şi pescuitului, Alfredo Fratti, şi-a exprimat, la rândul său, sprijinul pentru acord. „Ar putea fi un înainte şi un după pentru sector”, a spus el într-un interviu acordat EFE pe 2 aprilie. „Când aveţi o cerere mai mare pentru ceva ce produceţi, valoarea creşte”, a explicat el. Fratti a subliniat că Uruguayul are nevoie de investiţii şi pieţe dinamice pentru a creşte şi că nu poate depinde de ceea ce făcea „acum 20 sau 30 de ani”.
Ministrul uruguayan a apărat rolul Mercosur ca platformă de integrare: „Trebuie să creştem şi pentru asta avem nevoie de pieţe fluide”. El a subliniat că unul din produsele de export ale ţării, carnea, are nevoie de noi destinaţii. Deşi persistă obstacole tehnice, cum ar fi criteriile de trasabilitate şi impactul taxei europene pe carbon, climatul politic s-a îmbunătăţit. Haddad a respins și el protecţionismul climatic deghizat. „Măsurile trebuie luate nu în scopuri protecţioniste pentru comerţ, ci în scopuri protecţioniste faţă de mediul înconjurător”, a spus el. Contextul global este, de asemenea, oportun.
Următoarea reuniune a miniştrilor de externe din Mercosur, programată pentru vineri, 11 aprilie, la Buenos Aires, va include printre subiectele sale centrale stadiul acordului cu UE şi posibilii paşi de urmat în vederea accelerării implementării acestuia. Haddad a rezumat situaţia în timpul turneului său european: „Putem avea o practică foarte defensivă pentru a opri acordul sau îl putem vedea ca pe o modalitate de a coordona şi de a da valoare lanţului nostru de producţie pentru a căuta un echilibru care să evite războaiele şi migraţiile”.
