Un chestionar adresat cititorilor de către G4Food confirmă o serie de tendințe înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește risipa alimentară în România. În linii mari, datele arată că mai bine de jumătate dintre cei chestionați nu aruncă în general mâncare, iar faptul de a arunca poate avea mai degrabă legătură cu anumite obiceiuri care țin de ritmul de aprovizionare și de organizare domestică. Se aruncă alimente proaspete, dar o largă majoritate achiziționează produse a căror dată de expirare este aproape.
Din totalitatea celor care au răspuns chestionarului disponibil mai multe săptămâni pentru completare pe home page-ul publicației, cele mai multe persoane aruncă mâncare gătită. Acesta reprezintă, conform răspunsurilor oferite, practic un sfert (24,9%) din tot ceea ce aruncă românii în materie de alimente.
Pe poziția următoare se situează alimentele vegetale proaspete, adică fructe și legume, care reprezintă 22,7% din risipa alimentară din România. Pe locul al treiea se plasează produsele de panificație, din care face parte și pâinea. Cele mai puțin aruncate produse sunt cele care expiră mai greu, adică produsele din carne sau lactatele – 9,2%.
60% dintre subiecții chestionarului „în general nu aruncă”
Dacă datele anterioare reprezintă structura probabilă a risipei alimentare din România la nivel domestic, există și o veste bună: majoritatea celor care au răspuns, 60% din total, spun că în general nu aruncă alimente.
Obișnuința de a arunca ar putea avea legătură și cu obiceiurile de a face cumpărături. 64% dintre respondenții la chestionar spun că obișnuiesc să cumpere produse proaspete săptămânal, și doar 27% dintre aceștia la două zile.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Două treimi dintre aceștia, adică peste 66%, au mai răspuns că în general cumpără produse aproape de data de expirare, iar peste 53% nu aruncă produsele expirate.
La chestionar au răspuns circa 1300 de persoane, dintre care 55% bărbați și 44 % femei, cei mai mulți (87%) fiind din mediul urban. Ca și grupe de vârstă, 47% dintre respondenți au între 36-49 de ani, 27% au 50-65 de ani, 15% între 26-35 de ani. Totodată, 9% sunt persoane peste 66 de ani și doar 2% au între 18 și 25 de ani.