Câștiguri de peste 100.000.000 de dolari, pe an, din exportul de soia cultivată în România; soia cultivată în țară, mai scumpă decât soia din import modificată genetic

Soia boabe, dar și șrotul de soia sunt mărfuri agricole importate în cantități semnificative pe piața românească, pentru sectorul zootehnic. Țările sursă pentru piața europeană sunt Statele Unite și Brazilia, iar soia este modificată genetic, tehnologie de cultură interzisă în România și în Uniunea Europeană din considerente de mediu: culturile OMG ar putea influența negativ, în câmp, culturile convenționale.

Fermierii români reclamă faptul că ei nu au permisiunea să cultive soia modificată genetic, ceea ce i-ar pune într-o situație defavorabilă în piață. Ei susțin că permisiunea de a cultiva soia modificată genetic i-ar face mai competitivi în plan economic și ar reduce considerabil dependența sectorului zootehnic din România de soia din import. 

Datele statistice consultate de Lantulalimentar.ro relevă o situație economică și comercială diferită de această imagine formată la nivel public: reiese din aceste baze de date oficiale că România, în același timp, exportă cantități de soia convențională semnificative și la un preț mai mare decât soia modificată genetic adusă din import. 

Înainte să prezentăm datele comerciale, iată datele agricole ( suprafața totală ST, producție la hectar PH, producție totală PT ), în perioada 2018 – 2022:

2018: ST 169.422 ha, PH 2.748 kg/ha, PT 465.609 t.

2019: ST 158.149 ha, PH 2.630 kg/ha, PT 415.942 t;

2020: ST 164.686 ha, PH 1.857 kg/ha, 305.816 t; ( sursa madr.ro )

2021: ST 139.610 ha, PH 2.634 kg/ha, ST 367.740 t;

2022: ST 135.850 ha, PH 1.903 kg/ha, PT 258.530 t. ( sursa faostat.org )

Prețul mediu per kilogram a fost de 1,35 lei/kg, în 2018; 1,30 lei/kg, în 2019 și 1,48 lei/kg, în 2020. ( sursa madr.ro )

Date furnizate de Comisia Europeană privind prețul mediu de export al soia pe piețele terțe arată un vârf al acestuia de 58 euro/100 kg, în 2022, și o scădere la 45 euro/100 kg ( aprox. 2,2 lei/kg ).

Care sunt datele comerciale?

Importuri soia boabe:

2018: 259.509 t/109.237.000 dolari;

2019: 79.426 t/34.767.000 dolari;

2020: 251.072 t/ 106.824.000 dolari;

2021: 175.891 t/ 103.445.000 dolari

2022: 328.103 t/ 190.382.000 dolari. ( sursa faostat.org )

Exporturi soia boabe:

2018: 132.287 t/59.787.000 dolari

2019: 269.894 t/108.098.000 dolari

2020: 163.566 t/74.364.000 dolari

2021: 157.914 t/103.780.000 dolari

2022: 174.286 t/123.787.000 dolari. ( sursa faostat.org )

Rezultă, în urma unui calcul simplu, că o tonă de soia recoltată în România este vândută mai scump pe piețele internaționale decât o tonă de soia din import, deseori modificată genetic.

De pildă, în 2022, 190.382.000 dolari : 328.103 t = 580,2 dolari/t soia din import.

În același an, 123.787.000 dolari : 174.286 t = 710,2 dolari/t, soia românească la export. 

Diferență de 130 dolari/t. 

Acestea sunt datele pentru soia boabe, dar trebuie precizat că România importă și șrot de soia, în cantități mari, ca furaj pentru animale. De pildă, de la 1 iulie 2023 până în prezent, importurile s-au ridicat la 268.439 t. Ocupăm totuși locul 10, în UE, mari importatori fiind Franța, Polonia și Olanda, peste 1.000.000 de tone, acestea state având un sector zootehnic puternic.

Concluzii:

România importă soia boabe și șrot de soia, în mare parte din culturi modificate genetic, dar este, în același timp, și un exportator notabil, cu precădere pe piața europeană, de soia boabe. 

Într-un an, 2019, România a exportat o cantitate mai mare de soia boabe decât a importat: 269.894 t vs. 79.426 t.

În alți ani, importurile de soia nu au fost cu mult mai mari decât exporturile.

Prețul unei tone de soia boabe din România livrate la export este mai mare decât prețul unei tone din import, din motive de calitate a produsului.

Diferența de preț explică de ce o parte importantă din recolta internă de soia boabe este livrată la export, consecința fiind acoperirea cererii interne cu soia boabe din import. 

România ar importa cantități mici de soia modificată genetic, dacă o mare parte din producția internă, convențională, nu ar fi vândută în afară, datorită prețului mai bun.

De menționat că România ocupă locul trei în Uniunea Europeană, în ce privește suprafața cultivată cu soia: 157.200 ha, în 2023, creștere față de 2022, 135.850 ha. ( sursa eurostat.eu ), pe primul loc fiind Italia ( 310.720 ha ) și pe locul doi Franța ( 157.570 ha ). 

Ce s-ar întâmpla dacă fermierii români ar avea permisiunea să cultive soia modificată genetic, așa cum clamează deseori?

ST, PH și PT ar crește ( poate mai puțin ST, fiindcă soia este dependentă de apă și în lipsa precipitațiilor și a unui sistem de irigații funcțional este de presupus că fermierii nu vor risca să o cultive, chiar și modificată genetic ), dar ar fi pierduți clienții care cumpără soia convențională, la un preț mai bun. Nu este sigur că soia modificată genetic din RO va avea succes pe piața internațională, unde concurența marilor producători ( Statele Unite, Brazilia, Ucraina ) este puternică.

Fermierii ar căuta să vândă producția pe piața internă, cu șansa de a acoperi acea cerere satisfăcută în prezent de importuri. Sectorul zootehnic românesc înghite însă cu precădere șrot de soia, deci soia boabe OMG din producția internă ar trebui mai întâi procesată. Capacitatea de procesare este foarte mică, ar trebui investiții masive pentru extinderea acesteia. 

În prezent, cultivarea de soia convențională aduce fermierilor și o serie de subvenții: plata pe suprafață, plata redistributivă, plăți pentru eco-scheme, sprijin cuplat, ajutor național tranzitoriu, sume importante în contabilitatea fermei. 

Comisia Europeană încearcă să reglementeze utilizarea în agricultură a Noilor Tehnici Genomice, cu avantaje clare pentru fermieri: plante rezistente la secetă, necesar mai mic de fertilizanți și pesticide, productivitatea mai mare la hectar.

NGT sunt, în parte, diferite de OMG, fiindcă presupun editarea genetică în interiorul aceleiași specii, pe când OMG presupune import de gene de la specii diferite.

România a votat la AgriFish împotriva adoptării NGT. Știința merge însă mai departe!

foto cover Lantulalimentar.ro