Amor Polenta, un desert cu făină de porumb în compoziție, din zona de nord a Italiei. Mălaiul reduce cantitatea de gluten și îi conferă o textură rustică. Se poate face și complet fără gluten

Amor Polenta, o prăjitură moale, destul de umedă dar rustică, ușor granulată. Și oarecum sfărâmicioasă, pentru că prevede în compoziție mălai, amestecat cu o parte minimă de făină de grâu. Ceea ce reduce nivelul de gluten care se formează, de unde textura ușor sfărâmicioasă.

Este un desert tradițional din zona Milano și împrejurimi, unde cultura porumbului reprezintă una dintre principalele culturi agricole, alături de cea de orez. Amor Polenta este un exemplu perfect de cum din ingrediente simple se poate obține un rezultat remarcabil, cu puțină știință și pricepere. Mai este numit și „dolce Varese” – un oraș în apropiere de Milano – pentru că în acea zonă a luat naștere, înainte să se răspândească și să fie adoptat ca desert tradițional la Milano.

În trecere prin zonă, este foarte ușor de recunoscut pentru forma sa lungă dar semicilindrică, de cupolă  ondulată. Ea vine de la forma folosită la coacere, dar în lipsa ei putem încerca acest desert și într-o formă tradițională de pandișpan sau plumcake.

Pornind de la compoziția de bază, au fost create și versiuni mai noi, adiționând-o cu făină de migdale, alune sau nuci, sau arome noi, cum ar fi cea de anason, într-o întrepătrundere interesantă a ingredientelor specifice nordului cu parfumurile din zona de sud. Iar mălaiul folosit trebuie să fie foarte fin, pentru a avea aderență și a se putea amalgama și coace în mod corect.

Ingrediente pentru o tavă de Amor Polenta

1 ou întreg
2 gălbenușuri
100 g zahăr
125 g unt
50 g mălai fin
50 g făină de grâu (sau făină de sorg sau de mei, fără gluten)
coajă rasă de lămâie
vanilie
2 g sare
4 g praf de copt

Procedeu

Începem prin a topi cele 125 g de unt la foc mic, pe care îl lăsăm să se răcească puțin.
Într-un bol mare de lucru, batem oul cu zahărul folosind un mixer electric, apoi adăugăm și gălbenușurile, iar la final aroma de vanilie, coaja de lămâie și sarea.
Vom obține o compoziție spumoasă, pe care o lăsăm deoparte și ne ocupăm de ingredientele uscate.
Amestecăm cele două tipuri de făină cu praful de copt, apoi le cernem. Apoi le adăugăm în compoziția cu ouă și amestecăm ușor cu o spatulă de silicon, pentru a evita ca ea să se desumfle.
În final, adăugăm untul lichefiat și amalgamăm ușor pentru a-l îngloba.
Tapetăm o tavă cu unt și făină sau, alternativ, cu hârtie, și transferăm în ea compusul.
Se coace în cuptor static la o temperatura relativ mică, de circa 160-170 de grade, timp de aprovimativ 1h. Trebuie să dăm timp compoziției să crească și să fie pătrunsă de căldură în interior.
Odată scos din cuptor, se lasă să se răcorească puțin, se scoate din formă și se presară cu zahăr pudră.
Se servește tăind felii la moment, ca să îl împiedicăm să se usuce. Merge foarte bine și la cafea sau la ceai. Se conservă câteva zile bune, evitând să ia prea mult aer ca să nu se usuce.