Ministrul Barbu calcă în picioare o decizie a CJUE și un raport al Comisiei Europene prin reautorizarea unor produse de protecție a plantelor pentru culturile de primăvară / Acestea conțin pesticide interzise de U.E. în câmp deschis, din cauză că afectează polenizatorii

ministerul agriculturii, florin barbu, pesticide, imidacloprid, tiametoxam foto Pexels /@Mirko Fabian

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( MADR ), Florin Barbu, calcă în picioare un raport al Comisiei Europene, prin acordarea, din nou, a unor derogări pentru utilizarea unor produse de protecție a plantelor pe bază de pesticide interzise de UE. Produsele de protecția plantelor sunt autorizate pentru culturile de primăvară. Acestea conțin pesticide interzise de U.E. ( imidacloprid și tiametoxam ) în câmp deschis, din cauză că afectează polenizatorii. 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin semnătura ministrului Barbu, a acordat în decembrie 2024 trei autorizații pentru folosirea în activitatea agricolă din această primăvară a semințelor tratate cu produse de protecție a plantelor pe bază de imidacloprid și tiametoxam, pesticide din categoria neonicotinoidelor, interzise în UE, în culturi agricole în câmp deschis, din cauză că afectează polenizatorii. De menționat că o a treia substanță din categoria neonicotinoidelor interzise este clotianidinul. 

Autorizarea pentru utilizarea unor PPP care conțin neonicotinoide insecticide se aplică din 20 ianuarie 2025.

G4Food amintește că Directoratul General Sănătate și Siguranță Alimentară al Comisiei Europene a publicat în 8 noiembrie 2024 un raport în care critică dur derogările acordate de minister.

Am consemnat criticile inspectorilor europeni în articolul Ministerul Agriculturii și Autoritatea Națională Fitosanitară, instituție subordonată, criticate de Comisia Europeană într-un raport privind autorizarea neonicotinoidelor: ”Sunt încălcări ale legislației UE care pot prezenta riscuri grave pentru sănătatea umană, polenizatori și mediu”

Reiau aici două fragmente:

  • Autorii auditului au consemnat în documentul oficial că, în România, ”există un proces general structurat pentru autorizarea Produselor pentru Protecția Plantelor ( PPP ) – nume generic dat pesticidelor ( insecticide, erbicide și fungicide ) – dar se acordă autorizații de urgență repetate ( s.n. ) pentru utilizarea în aer liber a PPP-urilor care conțin substanțe active aparținând familiei neonicotinoidelor, cu încălcarea legislației Uniunii Europene”. 
  • În raportul DG Sănătate și Siguranță Alimentară, din 8 noiembrie, sunt menționate ”controverse privind autorizările pentru neonicotinoide:
    la 3 august 2023, România a acordat trei autorizații de urgență pentru utilizarea în exterior a semințelor tratate cu PPP-uri ce conțin imidacloprid, contrar hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceste autorizări nu au fost notificate Comisiei, în ciuda recomandărilor de a nu acorda autorizații similare”.

DG Sănătate și Siguranță Alimentară au cerut, în raportul respectiv, autorităților românești competente, printre altele:

”să se asigure că autorizațiile de urgență sunt acordate în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa din 19 ianuarie 2023 (cauza C-162/21)” și

”să se asigure că controalele oficiale ale operatorilor înregistrați și ale utilizatorilor agricoli de PPP sunt efectuate fără notificare prealabilă, cu excepția cazului în care o astfel de notificare este necesară și justificată în mod corespunzător”.

MADR a răspuns Comisiei Europene că acordă derogări în baza unor politici proprii: Ministerul Agriculturii a răspuns Comisiei Europene că acordă autorizațiile de urgență pentru utilizarea unor pesticide interzise de U.E., în baza unor politici proprii, „ținând cont de specificul condițiilor agro – climatice și presiunea organismelor nocive” / Derogările ministeriale contravin unei decizii a CJUE

 După o lună de la publicarea raportului, ministrul Barbu a reautorizat produse de protecție a plantelor pe bază de pesticide interzise. 

Produsele reautorizate de minister în decembrie 2024 pentru 2025 ( acestea au fost autorizate și în 2023 ) sunt: 

1.NUPRID AL 600 FS ( pe bază de imidacloprid, insecticid ), 

2.PICUS 600 FS ( imidacloprid ) și 

3.CRUISER 350 FS ( tiametoxam, insecticid ). 

NUPRID AL 600 FS este fabricat de companiile Alchimex S.A, Romania, și Nufarm GmbH & Co KG, Linz, Austria.

Produsul a fost autorizat pentru tratarea semințelor de porumb și floarea soarelui, în perioada 22 ianuarie – 20 mai 2024, pentru a combate dăunătorii de sol Tanymecus dilaticollis ( Rățișoara porumbului ) și Agriotes spp ( viermele sârmă ).

PICUS 600 FS este fabricat de compania daneză ChemiNova, subsidiară a FMC Corporation, cu sediul în Philadelphia, Statele Unite.

Produsul a fost autorizat temporar pentru tratarea semințelor de floarea soarelui și porumb, în perioada 20 ianuarie – 19 mai 2024, pentru a combate atacurile de Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp.

CRUISER 350 FS este fabricat de compania Syngenta AG, cu sediul în Basel, Elveția. Syngenta AG face parte din grupul chinezesc Sinochem, deținut de statul chinez. Produsul a fost autorizat pentru perioada 20 ianuarie – 19 mai 2024. 

Derogările au fost acordate de minister la solicitarea Alianței pentru Agricultură și Cooperare, care reunește patru asociații ale fermierilor români.

Imidaclopridul și tiametoxamul sunt pesticide din categoria neonicotinoidelor și au fost interzise, împreună cu clotianidinul, de Uniunea Europeană, pentru culturi în câmp deschis, fiind permise însă pentru culturi în spații protejate. 

Ministerul cere fermierilor să respecte anumite condiții în utilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide însă nu a dovedit niciodată public că a urmărit respectarea regulilor de către fermieri și care sunt rezultatele monitorizării, în practică. 

Ministerul amintește că a finanțat prin programul sectorial ( de la bugetul de stat, n.m. ) proiectul privind ”Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide ( imidacloprid, clotianidin și tiametoxam ) la culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis melifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice țării noastre”, proiect care pe lângă monitorizarea populațiilor de insecte dăunătoare celor trei culturi, a studiat influența insecticidelor neonicotinoide aplicate ca tratament la sămânță, asupra albinelor melifere și produselor stupului.

La realizarea studiului a participat un consorțiu format din 5 parteneri: Institutul Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor ( ICDPP ) București, în calitate de coordonator, Stațiunea Cercetare Dezvoltare Agricolă ( SCDA ) Secuieni, SCDA Pitești, Institutul Național Cercetare-Dezvoltare Agricolă ( INCDA ) Fundulea și Institutul Cercetare-Dezvoltare Apicultura SA.

În vederea monitorizării nivelului de reziduuri de pesticide au fost recoltate probe biologice, respectiv sol, plante în diferite fenofaze, albine, polen, fagure și miere. 

”Ca urmare a monitorizării reziduurilor de pesticide ( 538 probe ), cu referire la cele trei neonicotinoide, rezultatele demonstrează faptul că în florile culturilor melifere nu s-au identificat reziduuri peste limita admisă ale celor trei insecticide neonicotinoide ( imidacloprid, clotianidin și tiametoxam ), reziduurile identificate aparținând altor clase de pesticide”, susține MADR.

Acest studiu a fost realizat însă înainte de 2018. MADR nu a prezentat rezultatele unor controale în teren în ferme pentru a vedea dacă fermierii respectă regulile de folosire a semințelor tratate cu neonicotinoide. 

De pildă, fermierii au obligația ca, după efectuarea semănatului, să transmită o declarație la Oficiul Județean Fitosanitar, document care va cuprinde: ”localitatea, blocul fizic/parcela pe care a fost înființată cultura cu sămânță tratată, cantitatea de sămânță utilizată/cantitatea de sămânță rămasă neutilizată, suprafața semănată și tipul se semănătoare ( echipată cu deflector )”.

Fermierii trebuie să folosească sămânța numai în zonele și pe suprafețele cu infestare foarte puternică a dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp. 

Fermierii sunt obligați să efectueze însămânțarea numai cu semănători dotate cu deflector care să asigure încorporarea seminței în sol și reducerea emisiilor de praf în atmosferă, precum și respectarea bunelor practici agricole. 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Autoritatea Națională Fitosanitară respectiv oficiile fitosanitare județene va monitoriza întreaga acțiune prin efectuarea de controale atât la locurile de tratare a seminței cât și în câmp la semănat. 

MADR și ANF nu au publicat pe site-urile lor date despre controalele efectuate și rezultatele acestor controale. 

Pe lângă cele trei produse pe bază de neonicotinoide, interzise de Uniunea Europeană pentru culturi în câmp deschis, MADR a autorizat și folosirea produselor BUTEO START 480 FS ( conține insecticidul flupiradifuron, aprobat în UE ) pentru tratarea semințelor de sfeclă de zahăr și SCENIC GOLD 350 FS ( fluopicolid și fluoxastrobin, ambele fungicide, aprobate în UE ), pentru tratarea semințelor de floarea soarelui pentru controlul putrezirii plăntuțelor, a fuzariozei și a manei. 

De subliniat că substanța activă flupiradifuron este omologată în România pentru tratarea semințelor de rapiță și este în curs de omologare pentru tratarea semințelor de sfeclă de zahăr. Până la omologare, este nevoie de autorizarea MADR. 

Aceeași situație și pentru fluopicolid și fluoxastrobin: omologate pentru anumite culturi, în curs de omologare pentru floarea soarelui. 

BUTEO START 480 FS și SCENIC GOLD 350 FS sunt fabricate de Bayer Crop Science, cu sediul la Leverkusen, Germania.

Citește și POLITICO: România sfidează interdicţia UE privind pesticidele, punând la încercare fermitatea Bruxelles-ului

 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *