Sursa foto: Pexels
Un studiu recent a constatat că o dietă cu conținut scăzut de carbohidrați, dar bogată în grăsimi, a îmbunătățit controlul diabetului și a redus grăsimea din ficat, spre deosebire de ceea ce credeau, anterior, medicii. Mai mult, potrivit euractiv.com, participanții la studiu au și slăbit, urmând dieta cu grăsimi.
Primul și „cel mai amplu studiu de cercetare” privind dieta săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi, la pacienții cu diabet zaharat de tip doi și boală hepatică grasă, a avut loc în Danemarca și a durat șase luni. Cercetătorii au descoperit că această dietă a îmbunătățit boala ficatului gras non-alcoolic, care afectează peste 25% dintre oamenii din întreaga lume. De asemenea, de pe urma acestei diete au avut beneficii și 55% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 2, cărora le-a îmbunătățit nivelurile zahărului din sânge.
„Vreau să vă spun că dacă aveți grăsime în ficat, veți beneficia de pe urma consumului de grăsimi” – dr. Camilla Dalby Hansen, doctorand, asistent de cercetare clinică, de la Spitalul Universitar Odense, din Danemarca, prezentând rezultatele studiului la Congresul Internațional al Ficatului de la Londra
Au slăbit și și-au îmbunătățit glicemia și starea ficatului
În timp ce participanții au mâncat atâtea calorii „cu cât erau obișnuiți”, au pierdut aproape 6% din greutatea corporală, controlul diabetului a fost îmbunătățit și grăsimea din ficat a fost redusă.
Dieta săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi chiar „este foarte bogată în grăsimi”. „Este vorba despre grăsimi sănătoase, cum ar fi avocado, ulei de măsline, nuci și semințe, dar și brânză, smântână, produse lactate bogate în grăsimi”, a spus Hansen.
Participanții la studiu au mâncat, zilnic, echivalentul unui sfert de litru de ulei de măsline
Zilnic, participanții consumau grăsimi egale cu un sfert de litru de ulei de măsline. „Ei chiar au trebuit să-și schimbe mult mentalitatea, pentru că le era greu să înceapă să mănânce toate aceste grăsimi. Asta după ce li s-a spus de zeci de ani că nu este bine”, a precizat Hansen.
Dieta a inclus legume, dar alimentele bogate în carbohidrați, cum ar fi pâinea, cartofii, orezul sau pastele, au fost excluse.
Cei 165 de participanți la studiu au consumat una dintre aceste diete timp de șase luni, perioadă în care au fost efectuate diferite investigații, inclusiv biopsii hepatice. „Le-am spus participanților, vă rugăm să nu pierdeți în greutate, să mâncați până când sunteți sătui”, a explicat Hansen.
„Considerăm acest lucru foarte interesant, deoarece unele dintre problemele cu dietele de astăzi sunt că devin foarte dificil de susținut pe termen lung”, a subliniat Hansen.
Deși au fost recomandate grăsimi sănătoase, rezultatele colesterolului LDL, cunoscut și sub denumirea de „colesterol rău”, nu s-au schimbat în funcție alimentația participanților. Au rămas aceleași, chiar dacă participanții la studiu au consumat grăsimi sănătoase sau saturate care provin, de exemplu, din slănină.
„Aceasta a fost ipoteza noastră că, dacă ar mânca o mulțime de grăsimi saturate, poate că acest lucru va influența rezultatele LDL, dar nu am văzut asta”, a spus Hansen.
Ea a mai adăugat că „aceste rezultate ar putea oferi pacienților mai multe opțiuni în viitor, ca ei să poată alege singuri ceea ce se potrivește în stilul lor de viață”.
De asemenea, ea a mai precizat că oamenii trebuie să se concentreze pe obținerea unor grăsimi bune și, foarte important, să nu mănânce multe grăsimi, dar nici mulți carbohidrați.
