foto: Sens&Contrasens în Agricultură
Fermierul Theodor Ichim, președinte al Forumului APPR, i-a trimis premierului Marcel Ciolacu o scrisoare deschisă prin care reiterează ”situaţia extrem de gravă a fermierilor încercați din nou de o secetă devastatoare” şi detaliază o serie de propuneri asupra cărora ”vă rugăm să cereți miniștrilor cabinetului dvs. să se aplece în regim de extremă urgență, pentru a crea o plasă de siguranță care să asigure supraviețuirea sectorului dar, mai ales, pentru a preveni perpetuarea consecințelor în anii agricoli următor”.
G4Food vă prezintă conținutul integral al scrisorii:
”Analizând Ordinul 271/2024 ( publicat în M.Of. nr. 658, la data de 10.07.2024 ) prin raportare la Ordinul 197 din 2023 şi la Ordinul 97/2020, am constatat că elementul de noutate pe care îl aduce este următorul paragraf: ,,Pentru producătorii agricoli persoane fizice şi/sau persoane fizice autorizate şi/sau persoane juridice, care deţin cel puţin un proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor încheiat în unul din cei 5 ani anteriori, aceasta nu se calculează şi se stabilește de către Comisia de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole pe baza interogării bazei de date I.N.S. – Tempo On line “AGR110A – Producţia medie la hectar, la principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe” pentru cultura/judeţul în cauză”
Astfel, se poate concluziona că acest act normativ nu schimbă formula de calcul, care este aceeaşi formulă introdusă in 2023, ce se raportează la producţia medie pentru cei cinci ani anteriori. Singura modificare adusă este una în dezavantajul fermierilor performanţi, care au o producţie medie în ferma proprie mai mare decât cea de la nivel de judeţ, așa încât pentru un fermier care a fost calamitat în cel putin un an din cei 5 anteriori si are un proces-verbal de constatare pentru aceasta calamitate, nu se poate lua în calcul decât producția medie de la INS pentru județul respectiv, şi nu cea din istoricul fermei. Indiferent că ne raportăm la datele INS sau cele din istoricul din fermă, problema rămâne şi o subliniem din nou: pentru fermierii din județele afectate de secetă mai mulți ani la rând, cadrul legislativ actual creează o gravă inechitate.
Pentru a fi cât se poate de expliciţi, vă expunem datele concrete ale unui fermier care, conform anexei 4 la Ordinul actual aplicabil, dacă a obținut, din cauza secetei, o producţie medie de 2400 kg/ha pe suprafaţa de grâu, iar la nivel de județ statistica consemnează o producție medie de 2933kg/ha, reiese un grad de afectare de 18%. Rezultă că, în conformitate cu actuala legislaţie, acest fermier nu are dreptul la nicio despăgubire.
Prin comparație, un alt fermier care are aceeaşi producţie/ha, dar care deține o exploataţie agricolă în alt judeţ, neafectat de secetă la grâu în niciun an dintre cei cinci anteriori, deci cu o medie normală a producţiei la nivel de județ, va fi considerat ca avand producția calamitată! Este evident că este o situație nedreaptă și că se impune o modificare a legislației, mai ales că cei cu situația cea mai grea sunt acei fermieri care au avut producţia diminuată în mod sistematic în ultimii ani de secetă. Mai echitabilă ar fi raportarea la producţia dintr-un an cu precipitații normale, de exemplu anul 2021, un an agricol bun la nivel national.
Aşa după cum am mai menţionat şi în scrisorile anterioare, seceta severă afectează în 2024 culturile agricole din numeroase zone. Totuși, îndeosebi în județele Vrancea, Buzău, Ialomița, Vaslui, Galați și Iași există foarte mulţi fermieri aflați într-un moment critic al existenţei lor și care pot intra exact în categoria celor cărora li se refuză despăgubirile ce ar putea sa le asigure supraviețuirea!
Pe lângă modificarea cadrului legal pentru constatarea daunelor, apreciem că se impune, cu maximă urgenţă, acordarea de despăgubiri corespunzătoare şi echitabile (la nivelul investițiilor efectuate) pentru seceta din 2024 şi punerea la dispoziţia fermierilor a unor măsuri de sprijin şi instrumente speciale care să-i ajute să-şi amâne plata ratelor şi a altor datorii, pentru a preîntâmpina falimentele şi intrarea în incapacitate de plată.
De asemenea, de o importanţă vitală pentru viitorul agriculturii româneşti rămân identificarea resurselor pentru extinderea irigaţiilor şi conceperea unei instrument de gestionare riscurilor sistematică a riscurilor catastrofice.
În privința irigațiilor, revenim la solicitările noastre legate de investiţii în infrastructura specifică mai ales în acele judeţe unde, în anul 2024, în condiţiile în care vorbim de secetă pedologică extremă de 5 ani încoace, fermierii nu au posibilitatea de a uda, deși au canale în proximitatea fermei lor, fiindcă acestea nu sunt funcționale. Ne referim la reabilitarea sistemelor de irigaţii, cum este cazul staţiilor de repompare, și menționăm, cu titlu de exemplu, disfuncționalitățile apărute anul acesta la stația SRPA Spiru Haret (jud. Brăila), care nu au permis fermierilor irigarea corespunzătoare și la timp.
Menționăm din nou solicitările noastre (pentru care am depus multiple adrese la diverse autorități) pentru completarea și amendarea legislației care să rezolve problema obiectivelor de irigații nefinalizate și/sau nerecepționate care nu sunt în patrimoniul ANIF și pentru care nu se pot încheia protocoale de preluare – predare cu OUAI-urile din zona respectivă, deși ar putea fi reabilitate de acestea. Aceasta problemă s-ar rezolva relativ simplu, prin adoptarea unui act normativ.
Nu în ultimul rând, solicităm imperativ o soluție sistemică pentru managementul riscurilor, în contul căreia au fost reținute deja 3% din plățile directe cuvenite fermierilor care figurează la APIA. Pentru acest instrument atât de necesar pentru protejarea fermierilor afectați de fenomene meteo extreme poate fi analizat un model de succes implementat de alte tari si care să fie adaptat în funcție de specificul sistemului agricol românesc. Este nevoie de mai multă determinare și implicare, de grupuri de lucru, de cooptarea tuturor părților afectate și a experților care sa ofere consultanta necesară, dar mai ales de un calendar cu o data de finalizare certă și apropiată, pentru că de ani de zile nu s-a depășit nivelul unor discuții sterile și declarații de intenție. Un sistem de acest fel, care să atragă si resurse private și să transfere riscurile prin reasigurare pe piețele internaționale, ar aduce predictibilitate și siguranță fermierilor, iar în absența sa vom continua an de an să căutăm resurse financiare pentru plata despăgubirilor!
Pentru a discuta toate aceste probleme extrem de importante pentru producătorii agricoli, am aprecia o intalnire cu cancelaria dumneavoastră a reprezențantilor organizației noastre.
Suntem, în acest an, la un punct de cotitură, care poate avea efecte devastatoare asupra agriculturii românești. Dacă toate aceste aspecte expuse de noi nu vor deveni o prioritate absolută pentru autorități, vom continua într-un fel de cerc vicios în care noi vom solicita, autoritățile vor analiza și fermierii vor falimenta”.
