Colaj foto: G4Food
Oliviu Matei, CEO Holisun și profesor universitar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, este una dintre vocile care leagă cercetarea avansată de aplicațiile concrete, din fermă.
Cu studii în inteligență artificială finalizate în 2002, la Vrije Universiteit Amsterdam (Olanda), într-o perioadă în care domeniul era încă perceput drept science-fiction, Oliviu Matei se află astăzi în centrul unor proiecte care aduc AI-ul direct în câmp, în sere, sau în sisteme de producție alimentară alternativă.
„Inteligența artificială era un film în 2001. Azi o avem cu toții, în telefon”
„Inteligența artificială era un film în 2001. Astăzi, o avem cu toții în telefon”, spune Oliviu Matei, rememorând anii de studiu în Olanda, la o universitate care gândea cu două decenii înaintea pieței. Nu se consideră un vizionar, ci mai degrabă „un copil curios”, convins că inovația apare din întrebările simple: de ce și cum se poate mai bine.
În timp, această curiozitate s-a transformat, în peste 25 de proiecte de cercetare și brevete de inovație, multe dintre ele cu aplicabilitate direct, în agricultură. Filosofia sa este clară: cercetarea care nu ajunge la un nivel de maturitate tehnologică suficient pentru a intra în producție riscă să rămână doar un articol științific.
”Da, este o curiozitate de copil, obositoare pentru cei din jur. O mărturisesc colegii mei. Însă, după ce s-au contaminat de dorința aceea de a întreba de copil mic, care vrea să le știe pe toate, lucrurile merg foarte bine. Inovarea vine într-adevăr, din întrebarea de ce sau cum se poate îmbunătăți inovarea vine din curiozitate și vine din comunitate-urile că dacă sunt mulțumit cu ceea ce fac, dacă nu ies din zona de confort, dacă nu sunt pregătit să dau piept cu eșecul.
Pentru că cercetarea e asociată imediat cu eșecul. Probabil 95% din cercetări eșuează. Sau se finalizează cu un articol științific sau două. Și atâta tot. Adică orice cercetare care nu poate fi dusă la un nivel de maturitate tehnologică, astfel încât să intre în producție în viața reală, în agricultură, industrie, știu eu ce, e aproape inutilă”, a afirmat Oliviu Matei, la podcastul ”Agricultura în schimbare”, o producție G4Food.
Holisun și bugetul României pentru cercetare agricolă
Holisun, compania de IT fondată de Oliviu Matei, alături de partenerii săi, a atras întreg bugetul alocat României pe un apel transnațional de cercetare în domeniul agrifood, de aproximativ 500.000 de euro.
Fondurile au susținut mai multe proiecte-cheie, printre care:
- Agricultura verticală complet automatizată, unde fermele funcționează autonom, pe baza predicțiilor și analizei de date;
- Automatizarea creșterii ciupercilor Pleurotus, prin containere inteligente dezvoltate împreună cu parteneri din Irlanda, Grecia, Danemarca și Ungaria.
În cazul ciupercilor, inovația merge dincolo de automatizare. Substratul de creștere folosește zaț de cafea și resturi vegetale colectate din industria HoReCa, amestecate cu hârtie curată, un exemplu concret de economie circulară aplicată. Containerele sunt deja funcționale în Ungaria, urmând să fie comercializate și în România, o piață cu potențial ridicat de consum, mai ales în perioadele de post.
Agricultura verticală și hidroponia, soluții pentru orașele viitorului
Pentru Oliviu Matei, agricultura verticală nu este un moft, ci un răspuns logic la realitățile demografice: populația crește, terenul agricol, nu! Fermele verticale ocupă spații reduse, pot fi amplasate lângă marile aglomerări urbane și reduc pierderile generate de transportul pe distanțe mari al produselor perisabile.
În paralel, Holisun lucrează la proiecte de agricultură hidroponică, unde plantele cresc fără sol, hrănite cu nutrienți obținuți din alge. Sistemele sunt complet controlate digital, iar rezultatul este o producție constantă, predictibilă și eficientă din punct de vedere al consumului de apă.
Proteinele viitorului și simularea biologică
Un alt proiect ambițios vizează optimizarea creșterii microorganismelor (alge și bacterii) pentru obținerea de proteine destinate, în primă fază, hranei pentru animale.
Holisun nu face cercetare biologică propriu-zisă, ci dezvoltă modele de simulare care prezic evoluția microorganismelor în funcție de substrat și condiții de mediu.
Avantajul major: suprafața necesară este incomparabil mai mică decât în zootehnie, iar presiunea asupra resurselor scade semnificativ. Tehnologia se află la un nivel de maturitate mediu, dar ar putea deveni o alternativă viabilă în următorii 5–10 ani.
MotSoil: inteligența artificială care anticipează riscurile din câmp
Unul dintre primele proiecte dezvoltate împreună cu Universitatea de Științe Agricole din Cluj este MotSoil, un sistem inteligent de monitorizare a riscurilor climatice. Aplicația face predicții meteo hiperlocale, esențiale pentru combaterea înghețurilor târzii sau pentru managementul irigațiilor.
„Dacă știi cu câteva ore înainte că vine înghețul, poți salva cultura”, explică Matei. Sistemul oferă alerte precise și recomandări de acțiune, iar echipa Holisun lucrează la dezvoltarea unor stații meteo accesibile, cu un cost estimat de maximum 500 de euro – de zece ori mai puțin decât soluțiile existente pe piață.
Provocarea nu ține de tehnologie, ci de oameni
Deși activează într-un domeniu de vârf, Oliviu Matei consideră că adevăratele dificultăți nu sunt tehnice, ci țin de resursa umană și de mentalitate. „Cercetarea înseamnă eșec, iar eșecul trebuie acceptat”, spune el.
Colaborarea între IT-iști, agronomi, biologi și fermieri din culturi diferite necesită un limbaj comun și multă deschidere.
În același timp, este optimist: fermierii români chiar dacă au fost și mai sunt reticenți, se adaptează, poate mai lent decât în alte țări, dar sigur.
Holisun trece de la cercetare, la producția de ferme verticale și hidroponice
Următorul pas pentru Holisun este intrarea directă în producție. Compania a depus deja cereri de finanțare pentru dezvoltarea unor ferme verticale și hidroponice în apropierea marilor orașe din România. Obiectivul este clar: transferul tehnologiei din laborator direct în seră.
„Dacă nu visez mult, nu realizez nimic. Iar dacă visez puțin, realizez, practic, ZERO”, spune Oliviu Matei. Profesorul universitar recunoaște că nu a atins nici 1% din ce și-a propus, dar consideră că cea mai mare realizare rămâne formarea oamenilor: cercetătorii, doctoranzii săi și dezvoltatorii care lucrează astăzi la nivel european.
Crezul său este că fiecare om are o componentă bună, care poate fi activată prin încredere și colaborare.
”Să știți că fiecare om are componenta lui bună și dacă reușești să-l capacitezi, atunci ies lucruri deosebite, spune Oliviu Matei, la podcastul ”Agricultura în schimbare”.
