Foto: Facebook/Razvan Avram Producătorii agricoli din zona de câmpie neirigată a județelor Buzău, Vrancea și Galați înregistrează în culturile agricole de toamnă (grâu, rapiță, orz) pierderi în procent de 80-100%, din cauza secetei puternice, instalate în ultimele luni.
Răzvan Avram, antreprenor agricol, Green Agro, cu sediul în satul Bordeasca, comuna Tătăranu, județul Vrancea, a declarat pentru G4Food că procentul de calamitare a culturii de grâu este de 90%, iar cultura de orz este distrusă în proporție de 80%:
„Rapița, pe care o aveam cultivată pe 800 de ha, am întors-o toată, ca să încerc în această primăvară cu floarea soarelui. A fost secetă în toamnă, a plouat un pic în ianuarie 2024, apoi iar s-a instalat seceta. Au fost undeva la 126-128 l/mp, ar trebui să fie un minim de 300 l/mp, pentru ca o cultură să aibă succes.”
Seceta a devenit un fenomen meteorologic constant în zona de câmpie a județelor Buzău, Vrancea, Galați și Brăila, distrugând culturile agricole acolo unde fermierii nu au posibilitatea să irige.
„Din cinci ani, patru au fost secetoși”, spune Răzvan Avram.
Suprafața cultivată cu grâu și orz, anul acesta, în ferma Green Agro, este una considerabilă: 1.800 de ha. Fermierul susține că, în stadiul actual al culturilor agricole speră la o producție de cel mult 1 t/ha, în cazul în care vor cădea precipitații. Dacă seceta se va prelungi, recolta va scădea la 500 kg/ha. Situația este similară în multe alte ferme din acest areal agricol.
Fermierul din Vrancea susține că primăriile din zona de câmpie a județului, grav afectată de secetă, refuză să primească cererile de despăgubire din partea agricultorilor:
„Avem scandal la primării, ne lovim de ignoranța și nepăsarea de acolo. Ei invocă faptul că nu este încă emisă o H.G. în baza căreia să fie înregistrate aceste cereri, dar le pot primi pe vechea legislație. Nimeni din aparatul public și de stat nu susține treaba asta cu despăgubirile, procesul de evaluare implică mai multe instituții: primăriile, prefecturile, direcțiile agricole, ISU, APIA. Cred că așteaptă să se usuce cultura agricolă, să o întoarcem, să înființăm altă cultură agricolă și să nu mai aibă ce să evalueze.”
Pe de altă parte, statul oferă o primă de asigurare a culturilor agricole, în procent de 75%, dacă fermierul încheie un contract cu o societate de asigurare. Procedura de evaluare presupune însă raportarea la o medie a producție din ultimii ani. Răzvan Avram afirmă însă că distrugerile provocate de secetă în ultimi ani face imposibilă evaluarea: „Asiguratorii nu au la ce să se raporteze, dacă recoltele au fost minime în ultimii ani. Nu este ca și cum vine o nenorocire după ceva bun și ai un reper. Aici o nenorocire vine după o altă nenorocire. Asiguratorul mi-a spus că nu are ce să despăgubească, fiind un zero de anul ăsta e raportat la zero din alții trecuți.”
Fermierii din județul Vrancea s-au făcut remarcați în ultimii ani prin reacția vehementă față de funcționarea în zonă a Sistemului Național Antigrindină, susținând că rachetele dispersează norii și, în consecință, nu mai plouă. Recent, un grup de fermieri a atacat cu pietre o stație de lansare a rachetelor.
Răzvan Avram susține că SNA are efecte asupra regimului precipitațiilor la nivel local: „Nu zic că rachetele fac să nu mai plouă, dar ploaia nu mai cade pe o suprafață mai mare, ci pe o suprafață mai mică, e mai concentrată și mai mult spre munte. În plus, stațiile au fost instalate și în afara arealului viticol și pomicol, avem 6 stații aici, în zona de culturi de cereale, la 15 km distanță una de alta.”
Din cauza secetei, fermierul din Vrancea a renunțat la cultura de porumb, tradițională în aceste locuri, și experimentează cultura de sorg, o plantă promovată ca fiind mai rezistentă la condițiile climatice tot mai vitrege din acest areal geografic:
„În același loc unde am făcut numai o tonă de porumb la hectar, am reușit să obțin 5,7 tone de sorg la hectar. Am cultivat cu sorg 600 de ha, testez toți hibrizii prezenți în România.”
Fermierul experimentează și alte culturi (in, armurariu), crește oi (7-800 capete) și chiar bizoni (70 de exemplare).
În șesul dintre Subcarpații de Curbură și Dunăre, fermierii duc o bătălie mută cu seceta, lăsați, deseori, singuri, fără implicarea autorităților publice locale, județene și naționale.
