Carlo Petrini (Sursa foto: Slow Food)
Dintre cele peste opt milioane de specii vii de pe Pământ, un milion sunt în pericol de dispariție. Peste 80% dintre habitatele din Europa se află într-o stare proastă de conservare, cu efecte asupra întregului ecosistem.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Un tablou alarmant care, cu ocazia Zilei Mondiale a Biodiversității, se transformă într-un apel emoționant pentru a lua măsuri concrete în vederea protejării ecosistemelor, esențiale pentru construirea unui viitor mai durabil. El vine din partea fondatorului mișcării internaționale Slow Food, italianul Carlo Petrini, preluat de ziarul italian La Repubblica.
La Universitatea de Științe Gastronomice fondată cu participarea Slow Food, acest apel a devenit un proiect articulat împreună cu Fondazione Patto con il Mare per la Terra, sub denumirea „Dialogurile de la Polenzo”, sediul universității, în regiunea italiană Piemonte.
Întâlnirea a reunit reprezentanți ai mediului academic, reprezentanți din guvern și administrație, membri ai comunității științifice și de afaceri, precum și studenți, fiind concepută ca un forum anual de dezbatere. Potrivit lui Carlo Petrini, întânirea „trebuie să devină un fel de Davos al durabilității, un punct de referință mondial pe temele legate de biodiversitate”.
Problema biodiversității nu mai este pe agenda guvernelor
Într-un interviu acordat cotidianului citat, Petrini avertizează asupra consecințelor sociale și climatice ale pierderii biodiversității, precum migrațiile forțate din regiunile afectate, și atrage atenția asupra risipei alimentare și a impactului colosal al agriculturii industriale asupra emisiilor de CO₂.
„Pornesc de la o constatare amară: în această etapă istorică, cu toate schimbările și cataclismele în desfășurare, protejarea biodiversității ar trebui să fie percepută ca unul dintre cele mai importante obiective pentru viitorul planetei noastre. În schimb, din diverse motive, începând cu ceea ce Papa Francisc a numit Al Treilea Război Mondial pe bucăți, problema a trecut în plan secundar și nu primește atenția cuvenită din partea instituțiilor și a societății civile. Este o greșeală de neiertat, pentru că biodiversitatea este singura garanție de durabilitate pe care o putem transmite generațiilor viitoare”, spune Petrini.
El mai argumentează că principalul responsabil este actualul sistem agroalimentar actual. „Astăzi, 60% dintre mamifere sunt bovine de crescătorie, iar 70% dintre păsări sunt pui. În ceea ce privește plantele, 60% din necesarul nostru energetic provine din câteva varietăți de grâu, orez, porumb și cartofi. Acest model de producție ne-a făcut fragili, expuși șocurilor climatice și sanitare, și dependenți de îngrășăminte chimice și pesticide care poluează și afectează ecosistemele. Dar cauzele sărăcirii sunt aproape toate legate de activitățile umane.”
Este nevoie de o „inteligență ecologică colectivă”
„Se estimează că, de la începutul secolului trecut, s-au pierdut peste 60% din biodiversitate, din mii de motive. Dacă nu vom avea un patrimoniu adecvat de varietăți de specii care să compenseze ceea ce s-a pierdut, vom pune în pericol serios viitorul umanității, deja afectat de criza climatică”, spune Petrini în interviu. El amintește că unul din factorii
El pledează pentru o „inteligență ecologică colectivă”, care să pună biodiversitatea în centrul vieților noastre și al politicilor publice, nu doar în rezervații izolate. Soluția propusă este revalorizarea teritoriilor în care diversitatea biologică și culturală au coexistat în armonie de milenii.
Fondatorul Slow Food a mai încercat să de câteva exemple de situații climatice în schimbare care se întâmplă sub ochii noștri. „Există regiuni întregi ale planetei care se transformă profund. În Anglia se înmulțesc podgoriile, iar în Sicilia se plantează arbori tropicali. Dar în Africa subsahariană nu există posibilitate de înlocuire: în Uganda, Tanzania, Kenya sau Etiopia, în comunitățile de păstori legate de Terra Madre, nu mai crește niciun fir de iarbă. ONU prevede că în 2050 vor exista 200 de milioane de migranți climatici, veniți tocmai din aceste țări.”
Din aceste motive, spune Petrini trebuie continuat să reafirmăm permanent faptul că biodiversitatea este prima piesă dintr-o strategie politică în care trebuie să fim cu toții implicați pentru a garanta un viitor generațiilor viitoare de pe întreaga planetă.
