Foto: Envato
„Efectul bufet sau all inclusive” este numele dat de nutriționiști tendinței de a mânca mai mult decât avem nevoie doar pentru că avem la dispoziție o mare varietate de preparate. Nu mâncăm neapărat de foame, ci din cauza stimulilor externi: culori, mirosuri, prezentări atractive, disponibilitate nelimitată. La nivel psihologic, apare și FOMO (Fear of Missing Out – frica de a nu pierde ocazia), adică „dacă tot sunt aici, hai să gust din toate”.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Trei experți au împărtășit cu ABC alegerile lor alimentare în astfel de situații și oferă câteva sfaturi pentru a evita kilogramele în plus. Nutriționista Júlia Farré subliniază că bufetul are și o componentă emoțională: „Te convingi singur că meriți: ești în vacanță, cu familia, și atunci mănânci mai mult.” Sandra López, adaugă că bufetul e perceput ca o recompensă, ceea ce duce la excese.
Studii internaționale arată că în SUA, Marea Britanie sau Olanda oamenii pierd în greutate vara (400–600 g), dar în Spania sau România se câștigă între 2 și 3 kg, fenomen explicabil prin „efectul all inclusive”. Totuși, nutriționistul Aitor Sánchez avertizează: „O săptămână de mese mai puțin sănătoase nu are efecte majore. Problema apare când aceste obiceiuri se permanentizează.”
Cele mai nepotrivite alegeri de la un bufet sunt produsele bogate în zaharuri și grăsimi: patiseria industrială, mezelurile, prăjelile, cerealele îndulcite. La fel, băuturile: alcool, sucuri, răcoritoare – toate fără beneficii reale. În plus, combinarea excesivă (ouă, fructe, sosuri, prăjeli, deserturi la aceeași masă) poate provoca disconfort digestiv, balonare și oboseală.
Micul dejun continental clasic (patiserie, pâine albă, unt, dulceață, suc) nu este ideal: are prea mult zahăr și grăsimi de calitate slabă, dar prea puțină proteină și fibre. Chiar și sucul natural de portocale, consumat zilnic, are efecte similare cu un răcoritor.
Ce aleg nutriționiștii la bufetul deschis de mic dejun
-
Sandra López: o zi-două își permite un croissant, dar restul micului dejun este echilibrat (pâine cu șuncă slabă, cafea, fructe cu iaurt).
-
Júlia Farré: proteine (ouă, iaurt), fibre (fructe, pâine integrală) și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, nuci). Dacă își dorește ceva dulce, îl lasă la final și îl savurează conștient.
-
Aitor Sánchez: apreciază varietatea de fructe tăiate disponibile la bufet și alege pâine integrală, ouă sau omletă.
Alegerea alimentelor la prânz și cină
Nu doar micul dejun ridică dileme. La prânz și cină, mesele all-inclusive abundă în preparate prăjite, paste cu sosuri grele, pizza sau deserturi bogate în zahăr. Totuși, există soluții:
-
Începe cu legume și salate. Frunzele verzi, castraveții, roșiile și legumele la grătar ar trebui să fie primele pe farfurie.
-
Adaugă o proteină de calitate. Pui la grătar, pește (ideal somon sau ton), ouă, leguminoase sau brânzeturi slabe.
-
Include carbohidrați buni. Cartofii copți, orezul brun, lintea sau fasolea sunt variante mai sățioase și mai hrănitoare decât pâinea albă sau pastele rafinate.
-
Folosește „trucul farfuriei mici”. Dacă iei o farfurie de desert, vei fi mai atent la cantitate și vei evita porțiile uriașe.
-
Ai grijă la băuturi. Sucurile și cocktailurile alcoolice aduc multe calorii goale. Apa și, ocazional, un pahar de vin sunt alegeri mai bune.
Gustările dintre mese
Hotelurile oferă mereu snack-uri tentante: chipsuri, pizza rapidă, prăjituri. Dacă îți este foame între mese, fructele proaspete, nucile sau iaurtul simplu sunt variante mai potrivite. Important este să nu transformi gustările în mese secundare pline de calorii ascunse.
Cum să nu simți că „te privezi”
Nutriționiștii insistă asupra echilibrului. „Nu e nevoie să interzici tot ce îți place. Dacă vrei un desert, ia o porție mică și savurează-o fără vinovăție”, recomandă López. Același lucru este valabil pentru băuturile preferate sau pentru preparatele locale pe care vrei să le încerci. Cheia este moderația.
Cum să eviți „efectul bufet”
-
Fă un tur al bufetului înainte să te servești, alege conștient.
-
Aplică metoda farfuriei Harvard: ½ legume, ¼ proteine, ¼ carbohidrați.
-
Începe cu fibre și proteine, pentru sațietate și stabilizarea glicemiei.
-
Împarte farfuria cu cineva sau servește porții mici din ce îți face plăcere.
-
Nu compensa excesele cu diete drastice. La întoarcerea acasă, adoptă o alimentație echilibrată.
Când un astfel de bufet de hotel devine periculos
-
Produsele perisabile (lapte, salate, băuturi vegetale) nu sunt păstrate la rece.
-
Preparatele calde nu sunt menținute la 50–60 °C.
-
Se folosesc aceleași ustensile pentru tipuri diferite de alimente (risc de contaminare).
-
Nu există personal care să verifice igiena și starea preparatelor.
Ce faci după vacanță
O săptămână de mese mai bogate nu are un impact semnificativ asupra sănătății. Problema apare când excesele devin obicei zilnic. La întoarcerea acasă, cheia este revenirea la o alimentație echilibrată: multe legume, fructe întregi, proteine de calitate și hidratare corectă. Fără diete restrictive și fără „detox” miraculoase.
Bufetul de hotel poate fi o capcană sau o oportunitate. Alegând conștient și moderat, putem transforma mesele de vacanță într-o experiență plăcută și sănătoasă. Secretul nu este să evităm complet plăcerile, ci să găsim echilibrul între răsfăț și responsabilitate.
