Un crescător de vaci din județul Cluj s-a apucat să cultive aluni; e aceasta o cultură profitabilă?

Fermierul din Frata nu a stat prea mult pe gânduri, mai ales că avea deja o fermă de creştere a vacilor de lapte, din rasa Bălţată Românească de tip Simmental. Este adevărat că lucra pământul ca să obţină nutreţ pentru animale, dar despre întreţinerea unei culturi de alun nu ştia nimic. Şi-a propus totuşi să încerce. Contabil de meserie, Dumitru a pus mâna pe pix şi a făcut nişte calcule preliminare. I-a dat cu plus. Asta dacă, fireşte, nu intervin factorii perturbatori. Din păcate, au intervenit. ”Aproape jumătate din puieţi s-au uscat, din cauza lipsei apei. Prin contract, firma se obligase să acopere 10% din pagubă. Restul ar fi trebuit să acopăr eu, adică să scot mulţi bani din buzunar. Patronul italian mi-a spus să cheltuiesc cât pot, iar restul, până la 40%, îl va acoperi tot firma din Piatra Neamţ. A fost foarte bine aşa”, precizează fermierul, citat de revista-ferma.ro

Pe internet, sunt numeroase site-uri care promovează cultura de alun, prezentând-o ca pe o afacere profitabilă. Desigur, cei mai câştigaţi, cel puţin pe termen scurt, sunt furnizorii de puieţi. Ei sunt cei mai interesaţi să promoveze această cultură. Piaţa puieţilor e mai dinamică decât piaţa fructelor, câştigurile fiind imediate. Să privim, însă, lucrurile şi dinspre beneficiar. Dacă acesta doreşte numai câţiva puieţi, cheltuind câteva zeci de lei, expunerea financiară e nulă. Cumperi câţiva aluni în loc de câteva beri şi asta e totul. Dacă eşti norocos, ajungi să ai câţiva aluni în grădină şi să împarţi alunele cu veveriţele. Lucrurile se complică dacă un cumpărător doreşte să înfiinţeze o cultură de alun.

Dumitru Moldovan din Frata a investit în jur de 100.000 de lei pentru 3,5 ha cultivate cu alun. După cum am precizat, 40% din puieţi s-au uscat. Din fericire, decizia furnizorului de a acoperi mai mult de 10% din pagubă, cât era prevăzut în contract, l-a scutit de o cheltuială şi mai mare. Fermierul a neglijat la început factorul apă. În absenţa unei hidratări adecvate, aproape 1500 de puieţi s-au uscat. A fost nevoit să doteze cultura cu instalaţie de irigare, prin picurare, investiţie de 10.000 de lei. Dumitru e hotărât să ducă lucrurile până la capăt, adică să obţină recolta aşteptată, pe care apoi să o vândă la un preţ avantajos. Vom vedea peste încă doi ani care vor fi rezultatele investiţiei sale.

O plantă produce în medie 3 kg de fructe, producţia medie fiind de 3000 de kg/ha. Anul trecut, în Turcia, cel mai mare producător de alune din lume, asigurând 75% din producţia mondială, exportatorii au oferit 1,82-1,86 dolari/kg, în coajă. Potrivit paginii Asociaţiei Producătorilor de Alune din Republica Moldova, 1 kg de alune în coajă a fost preţuit la 1,83 euro. Cultura alunului este încă la început în România. Suprafaţa totală cultivată nu depăşeşte 1000 ha. Dumitru Moldovan din Frata poate înfige de pe acum steguleţul său pe harta culturilor de alun din ţara noastră.

credit foto: pexels.com/Jonas Svidras

Citește articolul integral pe revista-ferma.ro