Telemeaua de Sibiu, în top zece al produselor cu indicaţie geografică din Europa şi China, în cadrul Expoziţiei Globale a Produselor cu Indicaţii Geografice (GIPE 2025)

Telemeaua de Sibiu a primit încă o recunoaştere internaţională, fiind aleasă în top zece cele mai reprezentative produse cu (IGP) din Europa şi China, în cadrul Expoziţiei Globale a Produselor cu Indicaţii Geografice (GIPE 2025), de la Beijing şi premiată pentru calitatea deosebită şi autenticitatea sa la nivel mondial, transmite Agerpres.

„Am venit la Beijing cu produsul nostru, Telemeaua de Sibiu, protejat la nivel european, produs natural, făcut din lapte de oaie nepasteurizat, care a obţinut şi un premiu. Am venit să ne prezentăm produsele şi sperăm să putem intra şi pe piaţa chineză. Gusturile lor în materie de brânză sunt puţin diferite de ale noastre: unii au spus că e un pic sărată, dar multora le-a plăcut. Putem veni şi cu alternative. Nu am ştiut exact ce se cere aici, dar putem să facem o brânză, o telemea sau un caşcaval mai puţin sărate. Am fost deja contactaţi de diverse firme, multe dintre ele având colaborări cu companiile care aduc vin românesc pe piaţa chineză şi care acum s-au arătat interesate şi de produsele noastre”, a declarat, pentru AGERPRES, Florin Dragomir, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Telemea de Sibiu.

Pe lângă Telemeaua de Sibiu, la târg au fost promovate şi alte produse cu IGP, precum magiunul de prune, plăcinta dobrogeană, ţuica, diverse sortimente de Salam de Sibiu deja recunoscute la nivel european, scrumbia de Dunăre afumată, sardeluţe marinate, salata de icre de ştiucă şi de crap, Telemeaua de Ibăneşti, Cârnaţii de Pleşcoi, dar şi câteva produse în curs de recunoaştere, precum batogul sau brânza Teaca.

La expoziţie a fost prezent şi grupul Alexandrion, care îşi propune să intre pe piaţa chineză. “Încă nu suntem pe piaţa din China. Oportunităţi sunt, e o piaţă nouă. M-a bucurat foarte mult interesul pentru produsele româneşti. Suntem un jucător important pe piaţa de profil, atât în Europa, cât şi în lume, şi suntem mândri că putem reprezenta România aici. Chinezii au fost plăcut surprinşi, pentru că ei ştiau că whisky-ul este produs tradiţional în Marea Britanie, Scoţia, America sau Japonia. Dar au fost plăcut impresionaţi atât de produs, cât şi de povestea din spatele lui. Am cunoscut şi chinezi care au studiat în România, vorbesc foarte bine româneşte şi cred că aceasta e o punte solidă pe care o vom consolida pentru un viitor parteneriat”, a declarat Dorin Şimo, brand manager.

De la expoziţia internaţională nu puteau lipsi nici vinurile, reprezentate de un producător din Prahova, dar şi de un antreprenor care importă de mai mulţi ani vinuri româneşti pentru a le comercializa pe piaţa chineză.

„Avem o campanie în China de zece ani, în care produsul de bază este vinul de la Domeniile Panciu, dar acum avem şi vinuri din Moldova, Ungaria, Italia. Ne-am lărgit spectrul: nu aveam foarte multă marfă, iar vânzările nu erau foarte bune, pentru că vinul românesc nu este suficient cunoscut aici. De-a lungul anilor, ne-am creat un cerc de clienţi care cumpără şi apreciază foarte mult soiurile autohtone. Nu vor să cumpere Cabernet Sauvignon din România, ci preferă Băbească, Fetească, Busuioacă. În general, publicul-ţintă feminin cumpără vinuri dulci şi demidulci, albe şi roze, în timp ce bărbaţii cumpără vinuri seci, cât mai corpolente şi cu cât mai multe grade, de regulă roşii. Până în pandemie am vândut relativ bine. La trei ani de la deschidere ajunseserăm la aproape un milion de dolari. După pandemie însă a urmat un mare declin. În general, piaţa a scăzut la o treime, dar la noi scăderea a fost chiar mai accentuată. După pandemie, chinezii şi-au schimbat obiceiurile de consum: cumpără mai puţin, strictul necesar, evită produsele scumpe. Iar vinul românesc, comparativ cu vinurile din alte ţări europene (Franţa, Italia), este relativ scump”, a declarat antreprenorul Gabriel Jelea.

Odată cu Indicaţia Geografică Protejată, producătorii pot avea multiple avantaje: atestarea calităţii, recunoaşterea dreptului de proprietate intelectuală asupra denumirii, promovare susţinută de Ministerul Agriculturii la târguri naţionale şi internaţionale şi acces la programe europene dedicate promovării.

În prezent, aproximativ 30 de produse româneşti sunt recunoscute sau în curs de recunoaştere ca produse cu IGP la nivelul Uniunii Europene. Dintre produsele alimentare, 14 sunt deja recunoscute, şase se află în diverse etape de analiză la Comisia Europeană, iar alte nouă cereri, majoritatea pentru produse din zona Bihorului, sunt în analiză la Ministerul Agriculturii, potrivit reprezentanţilor instituţiei. La nivel european sunt recunoscute şi nouă băuturi spirtoase, iar un alt produs urmează să fie recunoscut în curând.

Recunoaşterea şi atribuirea calităţii de produs cu IGP poate fi însă un proces de durată. Cel mai scurt timp pentru recunoaşterea unui produs a fost de un an şi două luni, iar cel mai lung a durat peste cinci ani de zile.

GIPE 2025 s-a desfăşurat în perioada 19-21 septembrie 2025, la Centrul Internaţional de Expoziţii şi Convenţii din Beijing. Evenimentul face parte din implementarea Acordului China-UE privind Indicaţiile Geografice şi reprezintă o platformă internaţională de cooperare comercială, de schimb de tehnologii, de integrare culturală şi, nu în ultimul rând, de investiţii în domeniul produselor cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) între China şi partenerii globali. Anul acesta, evenimentul a reunit peste 300 de companii din întreaga lume care produc şi promovează produse agroalimentare incluse în scheme de calitate europene şi naţionale.