Tania Fântână, nutriționist: Ce pun în coș în fiecare duminică la cumpărături / Margarină iau doar ca să ung ușa la bucătărie dacă scârțâie / E important să-ți cumperi ceva „pentru suflet”

Tania Fântână 10 iulie 2 comentarii 33859 vizualizări
dieta fodmap, carbohidrati, nutritionist, gastroenterologi

Pe principiul „ce aduci în casă, aia iubești” tot așa și „ce bagi în frigider și mai ales în dulapul de lângă, aia mănânci”. Pentru că la 11 noaptea, când te vor apuca poftele, nu o să cobori până la Mega, ci o să deschizi ușa la bucătărie, brusc devenită bucata ruptă din inima ta, și pe ce o să-ți cadă ochii prima dată, aia o să bagi în gură. De aceea vă zic mereu că dușmanii trebuie ținuți undeva ascunși de privirea noastră sensibilă și inima noastră mare. Ochii care nu se văd se uită, indiferent cât de frumoși sunt, mi-a zis mie o dată un băiat când făceam nazuri. Tot așa și tentațiile, cele de a căror existență nu știi nu îți pot face rău.

Acum să nu credeți că eu judec oamenii chiar așa superficial (ce să zic și eu… :D) numai după coșul de cumpărături, deși când intru în supermarket zici că sunt un copil la Disney, iar când găsesc coadă la casă sunt deja în Rai, pentru că îmi place să fac analogii între ingredientele din coș și modul în care se comportă individul respectiv. Există o legătură între alimentele fast cooking/food din coș și fast living.

Eu una am observat că îmi cumpăr în fiecare săptămână mâncare după aceleași principii. Ziua mea de cumpărături e duminica.

1. Carne și pește: Aici știm cu toții că proteina animală de calitate este cea mai scumpă. Deci mă avânt către produsele mai scumpe, dar casc și ochii pe etichetă. Cumpăr aproximativ 1,5 kg pește și 750 gr carne de pasăre sau mușchi slab de porc sau vită, sau ficat, în funcție de ce cred că o să am chef să mănânc în zilele următoare (cantitate pentru o persoană).

2. Ouă: Aici cumpăr mereu cofrag din acela de 10 ouă. Aleg variantele de găini fericite, că-mi place cum sună și mai ales că îmi e dor de găinile grase ale bunicii care scotoceau prin grădină cât era ziua de lungă și care aveau un ou de lemn în cuibar, lângă care își așezau mândre tare propria creație. Le cumpăr așadar pentru povestea închipuită din spate și în speranța că sunt totuși ceva mai calitative decât celelalte care costă pe jumătate. Recunosc că mereu ridic capacul și verific oușoarele să fie de dimensiuni și culori ușor diferite. Așa erau și la bunica.

3. Lactate: Iaurturile sunt pe primul loc. Astea merg oricând: dimineața, gustare în timpul zilei și cină. Aleg variantele cu 2-5% grăsime. Recunosc că baza sunt cele pe la 3,5% grăsime și când vreau să-mi fac de cap aleg 5%. La 10% nu mă duc pentru că sunt prea calorice și vreau și eu să mănânc o porție mai mare să simt că mă satur, nu așa de amăgire, câteva lingurițe. Apoi cumpăr telemea de capră/oaie/vacă. Aleg variante cu mai puțină sare, că și așa am tendința să pun în restul alimentelor mai multă. 300-400 gr/1 persoană/săptămână ar trebui să fie cam de ajuns. N-aș vrea să vă cumpărați brânză topită (sărurile de topire folosite sunt foarte nesănătoase), smântână (cel puțin nu multă, e grasă… ce să faceți cu ea?), margarină nici în ruptul capului (poate să ungeți ușa la bucătărie dacă scârțâie). Împătimiții de brânză își pot cumpăra un triunghi din acela de 100 gr de brânză mirositoare din care să taie fin câte un colț cu grijă și teamă, ca atunci când pui mâna într-un magazin de parfumuri pe o sticlă ce costă cam cât câștigi tu în 2 săptămâni. Lapte dulce iau mai rar pentru că mă delectez cu iaurturile, dar nu-l ocolesc dacă am vreo poftă. Aleg variantele la sticlă de sticlă și mai grase. Unt iau tot așa, când am poftă.

4. Legume: Aici avem două categorii: legume crude de sezon, românești dacă se poate, pentru mic dejun și salate, și legume congelate pentru garnitura la masa de prânz sau seara. După cum simțim. Este benefic pentru digestie, mai ales dacă avem tendința de balonare, să mergem pe o combinație de 50% crud și gătit. Cruditățile nu sunt pentru oricine și pot crea disconfort.

5. Fructe: La fel ca la legume, mergem după fructe de sezon. Mi se pare crunt că unii oameni înțeleg prin consum de fructe să mănânce banane din ianuarie până în ianuarie. Sezonalitatea și anumite sărbători care se țin la noi din moși-strămoși au legătură cu modul în care organismul se adaptează la schimbările climatice. Nu degeaba se mănâncă în anotimpul rece murături și alimente fermentate, pentru că au bacterii bune ce ne țin ostașii care asigură imunitatea sănătoși și alerți. Nu degeaba se taie porcul iarna. Cum să mănânci șuncă la 40 de grade? Tot din acest motiv, fructele de toamnă sunt închise la culoare, pentru că au cele mai puternice clase de antioxidanți, buni tot pentru imunitate.

6. Pâine: Pâinea e frate cu românul, știți asta. Pe vremea bunicii, pâinea se mânca atunci când dintr-o farfurie de mâncare trebuia să saturi mai mulți oameni. Mai „legumeai” din mâncare, cum se spunea. În zilele noastre, când suntem toți ghiftuiți cu de toate și nu mai știm cum să ne punem lacăt la gură, nu prea ne mai permitem să mâncăm pâine. Decât așa, la micul dejun și poate la alimente la care ai nevoie de un vehicul (salată de vinete, zacuscă, icre, humus, guacamole etc.). Alegeți o variantă de pâine cu cât mai puține ingrediente pe etichetă (ideal făină, apă, sare, maia, poate ceva ulei și ceva semințe, dar nu-i musai). Când pe etichetă începe treaba cu di-tri-gliceride și fosfo-mono-esteri, mai bine lăsați „trotilul” jos și căutați altceva mai bun, sigur există.

7. Ceva pentru suflet: Hai că vă era teamă că vă las așa pe uscat, este? Ceva pentru suflet la mine înseamnă două chestii: în 80% din cazuri ciocolată neagră 50-99%, în funcție de cât sânge rece am în momentul respectiv, și în restul de 20% ceva de ronțăit la cafea. La ciocolată, dacă primul ingredient de pe etichetă este zahărul, o las jos. Dacă e ciocolată, trebuie să înceapă cu masa de cacao, nu cu altceva. La capitolul „pentru suflet” este bine să mergeți pe principii: 1 sau 2 produse și atât. Nu aș merge pe renunțare totală, pentru că ne frustrăm și mâncarea nu este făcută să ne ajute să facem nevroze, ci să fim sănătoși și sătui. Trebuie noi să aflăm care ne sunt limitele și să facem pace cu noi, atât.

Cam astea ar fi în mare cumpărăturile care să-ți asigure că ai destul pentru mic dejun-prânz-cină și gustarea de fructe. Nu am mai enumerat din cele pe care le cumperi o dată pe lună și îți ajung mai mult timp: orez integral, paste integrale, năut, linte, fasole, condimente de calitate și uleiuri.

Nu aș cumpăra niciodată următoarele: dressinguri de salată gata făcute; paste de tot soiul la tub; pateuri de post cu primul ingredient apă și al doilea ulei și făină; pateuri de bibilică la care primul ingredient este carne de porc; salamuri și mezeluri cu dextroză, amidon, făină de soia și nitriți și în general 3 rânduri de ingrediente pe etichetă; cașcavaluri ieftine pentru că sunt făcute din ulei, făină și dumnezeu știe ce; popcorn gata făcut; pâine albă simplă; sucuri carbogazoase.

Citește și Cum să combați mâncatul emoțional seara. Sfaturile Taniei Fântână, nutriționistul G4Food

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Comentarii

  1. Eu mai cumpăr nuci și semințe (nucă, migdale, nuci braziliene, alune, semințe de dovleac, floarea soarelui etc.) nesărate, neprăjite. Și vara câte o cutie de înghețată (pentru suflet;)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *