Sprijinul PSD pentru zona montană: legi peste legi, dar, deocamdată, niciun proiect nu a primit finanțare

Doi ani, scurși de la câștigarea alegerilor din decembrie 2016, i-au trebuit PSD ca să legifereze sprijinul financiar pentru zona montană, sprijin promis prin Programul de guvernare. Votată în parlament la sfârșitul anului 2018, promulgată de președinte în decembrie, același an, Legea 334/2018 pentru aprobarea Programului de încurajare a investițiilor în zona montană încă nu poate fi aplicată. Schema de ajutor de stat, în valoare de 1 miliard de euro, instituită în baza acestei legi, trebuie să primească aprobarea Comisiei Europene.

După emiterea legii 344/2018, însă, PSD a fost foarte productiv în plan legislativ, pentru zona montană. A aprobat câte o lege pentru fiecare activitate principală, incluzând și valoarea schemei de sprijin:

– înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau de cultură în zona montană ( valoare maximă eligibilă, fără TVA, 800.000 de lei, pentru fiecare proiect, valoarea totală a Programului fiind de 66 de milioane de euro);

– înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană ( valoarea maximă eligibilă, fără TVA, 1.920.000 de lei, valoare totală a Programului 5.000.000 de euro );

– înfiinţarea unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrarea cărnii în zona montană ( valoare maximă eligibilă, fără TVA, 500.000 de lei, valoare totală a Programului 15.000.000 de euro );

– înfiinţarea stânelor montane ( valoare maximă eligibilă, fără TVA, 300.000 de lei, valoarea totală a Programului fiind de 7 milioane de euro;

În aprilie 2019, dar și în mai, lună electorală pentru alegerile europarlamentare, MADR-ul condus de Petre Daea – în acea perioadă ministrul cel mai atașat de șeful PSD, Liviu Dragnea – a publicat spre dezbatere și proiecte de HG, cu același conținut.

Desigur, actele normative au fost amplu mediatizate, mesajul principal fiind că PSD este preocupat de românii din Carpați. Un singur lucru au omis politicienii și mulți dintre jurnaliști să precizeze: pentru a putea fi aplicate , legile respective au nevoie de notificarea și aprobarea Comisiei Europene, banii acordați pentru proiecte provenind din bugetul național, sub forma unor ajutoare de stat.

Directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Zona Montană, Dănuț Gâțan, a declarat pentru lantulalimentar.ro că legea a fost deja notificată la Bruxelles, dar  autoritățile românești nu au primit încă niciun semn de la CE, fiindcă ”august e lună de concedii pentru funcționarii europeni. Noi așteptăm decizia finală, iar dacă sunt modificări, le vom trece din nou prin guvern”.

Agenția Națională pentru Zona Montană este instituția-cheie pentru derularea investițiilor în Munții Carpați. Potrivit legii 344/2018, art.2, ”Investițiile din Program se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane, denumită în continuare AZM, și direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București”.

Mai departe, în art. 3, este definit proiectul-tip: ”documentație tehnico-economică elaborată de AZM, conform legislației în vigoare, pentru realizarea și dotarea unei construcții-cadru, amplasată în zona montană, care corespunde standardelor în domeniu și se încadrează în bugetul previzionat pentru finanțarea acestui program”.

Ce face ANZM până va avea ocazia să deruleze Programul de sprijin al zonei montane? Deocamdată, eliberează certificate pentru produse montane, face angajări, achiziționează servicii de protecție și pază și imprimante multifuncționale cu tehnologie laser. În legea de reorganizare, din 2018, atribuțiile agenției sunt atât de numeroase, încât au fost epuziate toate literele alfabetului pentru marcarea paragrafelor.

Datele publice despre bugetul agenției au înghețat la nivelul anului 2016. Ultimul bilanț contabil publicat la rubrica ”Transparență instituțională” datează din 2015.

Sunt, însă, prezente pe site veniturile salariale: directorul general are un venit salarial total de 13.234 de lei. Un consilier debutant câștigă 5327 de lei.

Anul acesta au fost înființate prin HG, așa-numitele comitete de masiv, structuri cu rol consultativ, desemnate pentru fiecare masiv montan. Un astfel de comitet are 18 membri, printre care se regăsesc primari, reprezentanți ai consiliilor județene, ai societății civile, etc. La nivel național a fost înființat un Consiliu Național al Muntelui, care va fi prezidat de premier.

În absența proiectelor concrete, Ministrul Agriculturii Petre Daea folosește în mod demagogic tema traiului de la munte. Recent la Festivalul Văii Gurghiului din județul Mureș, a spus că:

“Legea Muntelui este cel mai valoros instrument juridic pentru această zonă. Legea deja există. Acum se lucrează pe baza acestei legi, am făcut structurile zonale, am realizat ceea ce puteam până la această dată, am elaborat încă şase Hotărâri de Guvern. Le vom pune în aplicare în aşa fel încât în munte să fie o altă viaţă, altă preocupare pentru a păstra ceea ce avem. (…) Zona montană a fost părăsită de ‘preocuparea’ celor care au avut misiunea în domeniu şi acum ne luptăm cu timpul să prindem din urmă ceea ce practic nu am început, adică să facem în aşa fel încât oamenii să prindă speranţă şi ziua de mâine să fie altfel decât astăzi. Evident cu perspectivă în viitor pentru fiecare în parte. (…) Sigur, ne străduim să-l recuperăm, dar întotdeauna timpul pe care-l pierzi nu-l mai poţi recupera cu uşurinţă, motiv pentru care trebuie să ne grăbim şi să facem ceea ce trebuie în fiecare zi şi în fiecare moment” sursa agroinfo.ro

Nimic despre notificarea  Comisiei Europene și despre faptul că din bugetul național ar putea fi scos un miliard de euro, dacă funcționarii europeni vor aproba ajutorul de stat.

O treime din teritoriul României are caracter muntos. Avem o Agenție a Zonei Montane și o serie de legi pentru realizarea de investiții în Munții Carpați. Deocamdată, deși au trecut trei ani de la câștigarea alegerilor, PSD nu a reușit să finanțeze niciun proiect. De trei ani, încă se mai luptă cu timpul.