Foto: Pexels
Într-o grădină zoologică din Sydney, rânduri întregi de rezervoare umplute cu azot lichid formează cel mai mare depozit din lume de corali conservaţi prin criogenie: mii de miliarde de celule prelevate în fiecare an din Marea Barieră de Corali ar trebui să permită regenerarea acesteia, informează AFP.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Sper că eforturile noastre colective ne vor permite să conservăm frumoasa diversitate a recifului”, a declarat Justine O’Brien, directoarea Departamentului de Ştiinţe ale Conservării din cadrul Taronga Conservation Society Australia, care gestionează parcul de animale sălbatice cu acelaşi nume, transmite Agerpres.
De la lansarea programului în 2011, banca biologică “CryoDiversity” de la Taronga Conservation Society Australia intervine în fiecare an în timpul perioadei de reproducere a recifului, când coralii eliberează simultan ovule şi spermatozoizi în apă.
Oamenii de ştiinţă colectează gameţi de corali şi adaugă apoi agenţi criogenici de protecţie, care împiedică apa să îngheţe în interiorul celulelor şi care protejează astfel structura acestora.
Ovulele conţin prea multă apă şi grăsime pentru a putea fi congelate fără a fi distruse cu tehnicile actuale şi, aşadar, nu pot fi încă stocate. Însă alte tipuri de celule sunt totuşi prelevate şi conservate pentru cercetări ştiinţifice.
Toate eşantioanele sunt scufundate în azot lichid, la -196 de grade Celsius, în condiţii foarte bine controlate pentru a evita orice variaţie de temperatură.
“De fapt, am apăsat pe butonul de ‘pauză’ al ceasului lor biologic”, a explicat Justine O’Brien.
“Ele pot fi decongelate peste câţiva ani, câteva decenii sau câteva sute de ani şi îşi vor fi conservat acelaşi potenţial de fertilizare pe care îl aveau atunci când au fost iniţial colectate şi congelate”, a adăugat ea.
Albire în masă
Până în prezent, banca biologică australiană conservă eşantioane de la 34 de specii de corali dintre cele 400 prezente în Marea Barieră de Corali. Ea acordă prioritate speciilor care sunt cele mai importante pentru structura şi buna funcţionare a recifului, cu obiectivul de a stoca mai multe în viitor.
Aceste eşantioane nu servesc doar scopurilor reproductive: ele permit totodată efectuarea de cercetări ştiinţifice şi monitorizarea impactului încălzirii globale asupra oceanelor, al pescuitului şi al poluării – ameninţări majore pentru recifele de corali din întreaga lume.
Oamenii de ştiinţă estimează că dacă temperatura globală creşte cu 1,5 grade Celsius, între 70% şi 90% din recifele de corali ar putea să dispară, ceea ce ar fi dezastruos pentru omenire şi pentru planeta noastră.
Încălzirea şi acidificarea oceanelor, provocate de emisiile de gaze cu efect de seră, au dus în ultimii doi ani la episoade de albire în masă a coralilor, un fenomen care cauzează moartea acestora.
Aproape 84% din recifele de pe planeta noastră sunt de acum vătămate.
“Ştim că frecvenţa şi gravitatea impacturilor actuale nu le lasă recifelor un timp suficient pentru a se restabili”, a subliniat Justine O’Brien.
Recifele de corali susţin nu numai viaţa marină, ci şi sute de milioane de persoane care trăiesc în comunităţi costiere, furnizându-le hrană, protecţie împotriva furtunilor şi mijloace de subzistenţă datorită pescuitului şi turismului.
Săptămâna viitoare, 70 de lideri ai lumii, inclusiv preşedintele brazilian Lula Da Silva, şi mii de delegaţi, cercetători şi reprezentanţi ai unor ONG-uri se vor reuni la Nisa pentru a participa la cea de-a treia ediţie a Conferinţei ONU pentru Oceane.
Consensul este dificil de obţinut, din cauza dezacordurilor profunde între părţi privind exploatarea minieră în ape de mare adâncime, deşeurile plastice şi supraexploatarea resurselor piscicole.
Totuşi, iniţiative rare, precum cea din Sydney, aduc o rază de speranţă.
“O mică parte din soluţie”
Anul trecut, cercetătorii de la Taronga şi Institutul Australian pentru Ştiinţe Marine au reuşit să decongeleze spermatozoizi coralieni pentru a fertiliza ovule proaspete, producând astfel larve coraliene viabile, care au fost plasate apoi în recif.
Acea reuşită a reprezentat o premieră mondială pentru Marea Barieră de Corali, iar studiile preliminare arată că larvele transplantate s-au dezvoltat bine.
Aceste eforturi, înscrise în cadrul unui program mai vast, care merge de la umbrirea coralilor şi până la transplantul unor varietăţi mai tolerante la căldură, constituie “o mică parte din soluţia la criza mondială a recifelor de corali”, a declarat Richard Leck, directorul departamentului pentru oceane din cadrul WWF Australia.
Însă el a avertizat că va fi nevoie de mai multe eforturi pentru a asigura supravieţuirea pe termen lung a coralilor.
“Recifele sunt incredibil de rezistente şi se recuperează remarcabil de repede după perturbaţii majore. Şi deşi există cu siguranţă o fereastră de timp pentru a salva recifele, este totuşi foarte clar că ea este pe cale să se închidă”, a adăugat Richard Leck.
