Sursa foto: Wikimedia Commons/Alvesgaspar
Cistus ladanifer, plantă cunoscută sub denumiri precum labdanum, cistus, rock rose (trandafir de rocă), ingredient cheie în compoziţia celui mai vechi parfum pe nume Kyphi, egiptenii denumindu-l şi „Lacrimile zeiţei Osiris”, esenţial în obţinerea Sfântului şi Marelui Mir, a fost aclimatizat la Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău, transmite Agerpres.
Potrivit cercetătorilor, specia cuprinde peste 180 de morfotipuri în funcţie de zonele de origine, din nordul Africii şi până în Peninsulă Iberică sau sudul Franţei, endemic în Maroc, Algeria şi sudul Spaniei, provincia Malaga.
„Colectivul de cercetători de la BRGV a luat în studiu această specie datorită rusticităţii şi rezistenţei acesteia la condiţiile climatice extreme, însă şi pentru multiplele întrebuinţări. Planta se poate dezvolta în pădurile de pin, crânguri şi în zone mai uscate precum dealurile granitice. Seminţele acestei plante pot fi măcinate şi amestecate cu alte făinuri pentru a fi utilizate la prepararea diverselor produse de panificaţie, patiserie şi cofetărie. De asemenea, perişorii glandulari ai frunzelor şi tulpinii secretă o oleo-răşină, denumită labdanum, cu gust dulce şi aromă specifică ce poate fi consumată în stare crudă sau adăugată ca potenţiator de aromă în diverse produse de patiserie, îngheţată, gume de mestecat etc. În scop terapeutic, de la această plantă se consumă frunzele şi oleo-răşina secretată de aceasta. Are proprietăţi antibiotice, emenagoge, stimulante şi expectorante. Taninurile conţinute de această plantă prezintă proprietăţi antitumorale, antiinflamatorii, antibacteriene, antivirale şi antiaterosclerotice. Produsele obţinute din trandafirul de stâncă se regăsesc sub formă de pulberi, herba, uleiuri esenţiale şi hidrosoli, respectiv apă florală. Uleiul extras din plantă este considerat elixir anti-îmbătrânire”, arată un studiu BRGV.
Datorită caracteristicilor sale, specialiştii au efectuat cercetări în scopul conservării speciei şi, totodată, identificării de noi oportunităţi de utilizare a plantei.
„Practic, noi suntem bucuroşi că am reuşit să aclimatizăm această specie în România, să o cultivăm şi să o putem înmulţi. Trece foarte bine peste iarnă, am fost reţinuţi la început pentru că originile sale sunt din nordul Africii şi Europa, zona Mării Mediterane, mai prezentă pe suprafeţe ceva mai mari în Cipru. Ne-a fost teamă ca gerul de peste iarnă să nu o afecteze, însă nu, s-a adaptat foarte bine, nu s-au depistat boli, dăunători şi sperăm ca uşor să putem să producem şi seminţe, pentru că deocamdată o înmulţim pe cale vegetativă. Este interesant pentru că vorbim de o plantă cu multiple întrebuinţări. Este o plantă decorativă pentru că îşi menţine foliajul verde şi peste iarnă, un arbust care poate atinge până la 2 – 2,5 metri, la noi plantele au ajuns până la 1,5 m, sunt tinere. Poate fi folosită în parcuri, ca un gard viu. Este o plantă utilizată în industria cosmeticelor, chiar şi în industria medicală este cunoscută încă din antichitate pentru că tratează arsurile, bolile de stomac. Poate în viitor prin lucrări de ameliorare să obţinem o varietate cu expresivitate distinctă în vederea omologării şi standardizării unui soi românesc. Putem spune că prin aclimatizarea ei am îmbogăţit patrimoniul vegetal românesc cu încă o specie care poate fi cultivată”, a declarat, pentru Agerpres, directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Pe lângă proprietăţile medicinale, labdanumul este un ingredient important folosit în producerea Sfântului şi Marelui Mir.
„Sigur, putem vorbi despre ea ca o plantă sacră pentru că este apreciată din punct de vedere cultic, bisericesc, este planta care este folosită la Sfântul şi Marele Mir, folosit la mirungere, la botez. Slujba este făcută chiar de către Patriarhul României atunci când Biserica stabileşte. Nu se face în fiecare an slujba Sfântului şi Marelui Mir şi aici sunt folosite 38 de plante speciale, printre care şi Cistus ladanifer. Noi suntem bucuroşi că avem această plantă şi poate pe viitor chiar să oferim Patriarhiei plante pentru a fi folosite la prepararea Sfântului şi Marelui Mir”, a precizat directorul BRGV.
Una dintre particularităţile florilor de Cistus ladanifer, de culoare mov-roz, respectiv alb-rose, cele aflate în portofoliul BRGV, este că se deschid doar o zi, iar virtuţile plantei sunt strâns legate de arta parfumeriei.
„Este apreciată frumuseţea florilor, sunt flori care stau deschise o singură zi, dar suficient de a te îndrăgosti de ele, sunt foarte rafinate şi merită să te sacrifici, să le urmăreşti atunci când înfloresc. Atunci când este cald, plantele secretă această răşină lipicioasă şi de la distanţe mari, poate chiar şi de la 100 de metri, poate fi simţită o aromă plăcută. Este o plantă companion valoroasă. În general, plantele suferă foarte mult din cauza bolilor, dăunătorilor şi pentru combaterea lor se folosesc substanţe chimice, or această plantă are virtuţi speciale în a proteja celelalte plante de cultură tocmai prin lipiciul acesta pe care îl secretă. Datorită aromei puternice am observat că plantele din jur sunt protejate şi atunci o să extindem cercetările pe zona aceasta să vedem dacă poate fi folosită ca plantă protectoare pentru celelalte culturi astfel încât să reducem folosirea substanţelor chimice. Virtuţile sale cele mai importante sunt legate însă de industria parfumurilor, pentru că substanţele aromatice, eterice şi răşinile care se găsesc în special pe lăstarii tineri au o aromă plăcută şi sunt folosite în diverse preparate din parfumerie”, a subliniat cercetătorul.
Absolutul de labdanum se regăseşte cu precădere în parfumurile din categoria Chypre, ambrate, orientale sau cele în care predomină acorduri de piele, fiind apreciat atât de marile case de designeri, cât şi de brandurile de nişă, independente sau de parfumierii artizanali. Cistus ladanifer este bine ancorat în timp, fiind un ingredient cheie în compoziţia celui mai vechi parfum.
„Labdanum este absolutul obţinut prin extracţia cu solvent a răşinii culese de pe frunzele plantei Cistus ladanifer, aceeaşi plantă care dă uleiul esenţial obţinut prin hidrodistilarea aceleiaşi răşini ce poartă denumirea de Cistus. Labdanumul este un element cheie pentru structura categoriei tip Chypre, dar şi un excelent fixator în numeroase compoziţii olfactive. Fixatorii dau volum parfumului şi opresc evaporarea rapidă a celorlalte ingrediente de tip uleiuri esenţiale. Mai mult decât atât, acest ingredient magic aduce senzualitate parfumului. Cistus ladanifer poartă numele şi de ‘trandafir de rocă’, întrucât floarea cu 5 petale seamănă cu trandafirul, însă nu floarea este cea care dă această răşină magică, ci frunzele ce secretă o substanţă lipicioasă ca sistem de apărare împotriva căldurii puternice. Încă din antichitate, în Egiptul antic, labdanumul a fost folosit ca ingredient cheie în compoziţia celui mai vechi parfum pe nume Kyphi şi purta numele de balsam negru sau de ‘cea mai dulce dintre toate substanţele’. Faraonii în statuetele antice sunt reprezentaţi cu barbă de capră, înmuiată în răşină de labdanum, considerată sacră în acea vreme, egiptenii numind labdanumul şi ‘Lacrimile zeiţei Osiris’”, a precizat, pentru AGERPRES, primul parfumier român absolvent al Institutului de Parfumerie din Grasse – Franţa, Cristina Bălan.
Labdanumul este folosit în general în notele de bază sau de mijloc, mai rar în vârful piramidei olfactive, având rol de fixativ, cu un puternic miros balsamic şi afumat, ‘„pentru că este o răşină al cărei absolut (obţinut prin extracţia cu solvenţi) ajută la fixarea celorlalte ingrediente şi blochează cumva evaporarea lor rapidă, conferind în acelaşi timp volum şi senzualitate creaţiei olfactive”.
„Acordurile obţinute din labdanum sunt de obicei balsamice sau ambrate. Acest absolut miroase animalic, dulce-balsamic cu faţete calde de miere, dar şi de fum. Are longevitate medie, fiind folosit ca notă de mijloc, cu un siaj relativ slab spre mediu, tip second skin, oferind senzualitate parfumului prin căldura pe care o conferă compoziţiei. Este un fixator folosit mai ales în parfumurile chypre, dar poate fi folosit în cantităţi mici în multe alte categorii olfactive în calitate de fixator sau, în proporţie mai mare, în formulele parfumurilor ambrate, preferate mai mult în anotimpul rece”, a subliniat parfumierul român.
Creaţii legendare care şi-au pus amprenta asupra parfumeriei au avut în compoziţie labdanum.
„Dintre parfumurile istorice aş enumera Coty de Francois Coty, Shalimar şi Mitsouko de Guerlain, Opium de Yves Saint Laurent, iar din parfumeria de nişă am putea menţiona: Veronique Gabai: Sexy Garigue, Histoires de Parfums: Prolixe, Cale Fragranze: Mistero. România stă bine ca şi piaţă de desfacere pentru parfumerie, dar mai puţin bine în calitate de producător de ingrediente, de fapt aici aproape că lipseşte de pe harta parfumeriei. Iniţiativa BRGV este lăudabilă, sunt foarte mândră că această instituţie de prestigiu, prin oamenii săi dedicaţi, poate reuşi aclimatizarea acestei specii de plante care creşte de obicei în zone stâncoase, destul de aride, din Nordul Africii, zona mediteraneană sau Orientul Mijlociu. Şi astfel pot spera ca un ingredient atât de iubit de către noi, parfumierii, poate fi obţinut şi la noi în ţară. Abia aştept să miros absolutul de cistus (labdanum) sau uleiul de cistus (Cistus) made in Romania”, a conchis creatorul de parfumuri Cristina Bălan.
BRGV este o bancă de profil din România care are ca strategie cunoaşterea genotipică şi fenotipică, precum şi conservarea resurselor genetice vegetale pe termen scurt, mediu şi lung, în concordanţă cu legislaţia internaţională.
