FOTO: Freepik
Un nou studiu realizat în Suedia sugerează că anumite lactate grase ar putea avea un efect protector asupra creierului. Cercetarea a urmărit aproape 28.000 de persoane timp de până la 25 de ani. Rezultatele au atras atenția publicului. Totuși, experții avertizează că datele nu justifică schimbări majore în alimentație, notează CNN.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Studiul observațional a fost realizat în orașul Malmö, unde participanții au fost monitorizați începând cu anul 1991. Cercetătorii au analizat obiceiurile alimentare raportate la începutul studiului, cu accent pe consumul de lactate cu conținut ridicat de grăsimi.
Brânzeturile analizate au inclus sortimente precum cheddar, Brie și Gouda, care conțin peste 20% grăsimi saturate. De asemenea, a fost evaluat consumul de smântână grasă.
Rezultatele principale
Datele arată un posibil beneficiu modest. Persoanele care au consumat cel puțin 50 de grame de brânză grasă pe zi au avut un risc cu 13% mai mic de demență, comparativ cu cei care consumau sub 15 grame. Un efect similar a fost observat și pentru smântână. Consumul zilnic de cel puțin 20 de grame a fost asociat cu un risc cu 16% mai mic de demență. Această cantitate echivalează cu aproximativ 20 de mililitri de smântână pentru frișcă.
Opinia autorilor și criticile specialiștilor
Autoarea principală a studiului, Emily Sonestedt, lector și profesor asociat la Universitatea Lund, subliniază limitele concluziilor. Ea afirmă că rezultatele nu demonstrează prevenirea demenței. Totuși, acestea contestă ideea că toate lactatele grase ar fi dăunătoare pentru creier.
Mai mulți experți independenți și-au arătat, însă, rezerva față de această teorie. Profesorul Walter Willett, de la Harvard T.H. Chan School of Public Health, consideră că rezultatele sunt la limita semnificației statistice. Studiul a analizat multe alimente diferite, prin urmare, unele asocieri pot fi întâmplătoare. El afirmă că nu există motive solide pentru a crește consumul de brânzeturi grase.
O altă limitare importantă este lipsa monitorizării alimentației pe termen lung. Datele dietetice au fost colectate o singură dată. Ulterior, doar un subgrup a fost reevaluat după cinci ani. În această analiză secundară, asocierile nu au mai fost semnificative statistic. Aceste aspecte au fost evidențiate de dr. Tian-Shin Yeh, profesor asociat la Universitatea Medicală din Taipei, care consideră că robustețea concluziilor este discutabilă.
Ce alimente au fost înlocuite
Un detaliu important ține de contextul alimentar. Beneficiile au apărut mai ales atunci când brânza grasă a înlocuit alimente cu valoare nutrițională scăzută. Printre acestea se numără carnea roșie procesată și cea bogată în grăsimi. Astfel, efectul pozitiv nu ar proveni din brânză în sine. Ar fi mai degrabă rezultatul renunțării la alimente mai nocive.
Cercetarea nu a identificat beneficii pentru alte lactate. Untul nu a fost asociat cu protecție cerebrală, nici laptele, iaurtul sau produsele fermentate. Lactatele cu conținut redus de grăsimi nu au oferit avantaje.
Dr. David Katz, specialist în medicină preventivă, atrage atenția asupra unui alt aspect. Persoanele care consumau lactate degresate aveau deja probleme de sănătate. Printre acestea se numără diabetul și bolile cardiovasculare. Acest lucru sugerează că riscul de demență este legat de sănătatea generală, iar trecerea la lactate degresate ar fi fost o măsură defensivă.
Influența acizilor grași Omega-3
Un alt element important este tipul de lapte. În Suedia, vacile sunt hrănite mai frecvent cu iarbă, lucru care duce la un conținut mai mare de acizi grași Omega-3 în lactate. Neurologul Richard Isaacson subliniază că Omega-3 sunt benefici pentru creier. Totuși, efectele diferă în funcție de profilul genetic. Studiul a arătat protecție mai mare la persoanele fără gena APOE4. Acest rezultat contrazice alte date existente. (APOE4 una dintre variantele genei APOE, o genă implicată în metabolismul grăsimilor și în funcționarea creierului. APOE vine de la apolipoproteina E, o proteină esențială pentru transportul colesterolului și al altor lipide în organism)
Cercetarea aduce informații interesante, dar nu definitive. Brânza grasă nu poate fi considerată un aliment preventiv pentru demență, iar contextul alimentar și starea generală de sănătate rămân esențiale. Experții recomandă prudență și așteaptă confirmări din alte țări și populații.
