foto Pixabay/@Erik_Karits
- Încălzirea globală produce efecte multiple și în serie: pe lângă lipsa de precipitații pe perioade lungi și pe areale întinse, fenomenul climatic favorizează și răspândirea unor insecte care sunt vectori de transmitere a unor virusuri distructive pentru culturile agricole.
Boala Stolbur scade producțiile de cartofi și sfeclă de zahăr în Germania
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Un exemplu este oferit de Buletinul ”JRC MARS – Monitorizarea culturilor în Europa”, apărut în 21 iulie, o publicație a Comisiei Europene, în cadrul activității de Monitorizare a Resurselor Agricole (MARS).
Experții europeni avertizează că ”răspândirea cicadelor care cauzează boala Stolbur la sfecla de zahăr și cartofi continuă în Germania, în special în sud”.
Invazia cicadelor este explicată prin evoluțiile climatice:
”primăvara caldă și predominant uscată, urmată de o vară timpurie, a favorizat răspândirea dăunătorilor care au dus la boli care afectează culturile de rădăcinoase, cum ar fi sfecla de zahăr și cartofii. Răspândirea dăunătorilor a afectat în special zonele din Renania-Palatinat până în Bayern, unde se așteaptă pierderi de randament”.
Analiștii JRC MARS previzionează o scădere a producției medii de sfeclă de zahăr la hectar în Germania, cu – 5% față de media ultimilor cinci ani și cu – 11%, față de producția medie la hectar din 2024.
Prezența masivă a cicadelor în zona de sud a Germaniei i-a determinat pe experți să revizuiască în minus previziunile cu – 4%, în iulie față de iunie.
Producția medie de sfeclă de zahăr la hectar în Germania este așteptată să fie în acest an de 74,7 tone/ha.
Situația este nefavorabilă și la cultura de cartofi: o producție medie de 41,1 t/ha, cu – 5% mai puțin decât media ultimilor cinci ani și cu – 9% mai puțin decât media de anul trecut.
Previziunile au fost revizuite în scădere cu – 4%, în iulie față de iunie 2025.
Mecanismul infectării
Boala Stolbur este o boală a plantelor cauzată de un microorganism asemănător bacteriilor, numit fitoplasmă. Este o boală gravă, mai ales în agricultură, pentru că afectează multe culturi valoroase.
Micro-organismul care provoacă boala se numește științific ”Candidatus Phytoplasma solani’. Acesta este transmis de insecte, în special de o cicadă numită Hyalesthes obsoletus.
Insectele se hrănesc cu seva plantelor infectate și apoi transmit boala la plante sănătoase. Buruienile (ex. Cirsium arvense – turița) sunt gazde intermediare.
Simptome: frunze îngălbenite, răsucite sau îngroșate; creștere slabă a plantei; flori afectate.
Insecta Hyalesthes obsoletus este considerată o specie de origine mediteraneană. Din zona meridională a Europei s-a răspândit spre nord, favorizată de schimbările climatice, de încălzirea globală. Este prezentă și în Africa de Nord și în numeroase țări asiatice.
Boala Stolbur în România
”Cultura cartofului (Solanum tuberosum) este una dintre cele mai importante culturi agricole din România, fiind o sursă esențială de hrană și venit pentru populație. Stolbur se numără printre bolile plantelor care afectează cultura cartofului în regiunile sudice ale țării. Boala Stolbur a fost observată la culturile de cartofi și legume încă din anii 1950, când etiologia sa a fost atribuită virusurilor. La scurt timp după aceea, a fost descoperit rolul vector al speciei de insecte Hyalesthes obsoletus în epidemiologia bolii”, arată autorii unui studiu prezentat la Simpozionul pentru legume și cartofi, din septembrie 2023, organizat la București, cu participarea specialiștilor din țările din sud-estul Europei.
Scopul acestui studiu a fost, potrivit unei prezentări sumare pe site-ul Societății Internaționale pentru Știința Horticolă,
1 ) identificarea speciilor de insecte din familia Cixiidae prezente într-o cultură de cartofi din sudul României care sunt capabile să transmită fitoplasma „Ca. P. solani” plantelor de test Catharantus roseus;
2) detectarea fitoplasmei care infectează insectele prin metode moleculare. Au fost colectate două specii de Cixiidae, H. obsoletus și Reptalus quinquecostatus, folosind capcane lipicioase galbene și plase de măturat pe volbura din cultură. Dintre cele două specii, R. quinquecostatus s-a dovedit a fi mai abundentă. Insectele colectate în lunile iunie și iulie au fost utilizate în transmisiile experimentale cu plante de test C. roseus în condiții de izolare în laborator.
La o lună după inoculare, unele dintre plante au prezentat simptome specifice infecției cu fitoplasme, îngălbenirea frunzelor, flori mici cu petale reduse și verzi (virescență) și transformarea ulterioară a petalelor în sepale verzi similare frunzelor (filodie).
Prezența „Ca. P. solani” a fost detectată în probe de pețioli și nervuri ale plantelor afectate prin teste moleculare PCR.
