Sursa foto: Pixabay
Gulia este o legumă bienală, cultivată în România pe suprafețe mici, apreciată pentru gustul plăcut și proprietățile dietetice. Se adaptează ușor la diverse condiții climatice, rezistând atât la temperaturi scăzute, cât și ridicate, însă necesită umiditate optimă și soluri afânate, bogate în humus.
Cultura de gulii se realizează prin răsaduri, fie pentru recolta timpurie, fie pentru cea de toamnă, cu diverse varietăți disponibile. Întreținerea include udarea, prășitul și fertilizarea, iar recoltarea se face manual sau mecanizat, recomandându-se consumul rapid după recoltare.
Istoric și răspândire geografică
Gulia este o plantă cultivată de mult timp, fiind asociată cu varza pompeiană, menționată de Plinius. De-a lungul timpului, selecțiile au dus la obținerea mai multor soiuri, apreciate pentru valoarea lor alimentară.
Gulia se cultivă pe toate continentele, în special în Europa Centrală și de Vest, iar în România este întâlnită mai ales în Transilvania, Banat și în jurul orașelor mari. Deși consumul în zonele rurale este redus, gulia este din ce în ce mai cerută în magazine și pentru export, având potențial de extindere ca și cultură.
Beneficiile consumului de gulii
- Susține digestia: Bogată în fibre solubile și insolubile, gulia menține nivelul zahărului din sânge și colesterolul optim, promovând mișcările intestinale regulate și hrănind bacteriile intestinale sănătoase.
- Menține sănătatea inimii: Compusii glucozinolati și izotiocianati din gulie ajută la lărgirea vaselor de sânge și reduc inflamația, diminuând riscul bolilor de inimă.
- Îmbunătățește sistemul imunitar: Vitamina B6 ajută la dezvoltarea celulelor roșii, iar vitamina C sprijină producția de celule albe și celule T, întărind sistemul imunitar.
- Ajută în curele de slăbire: Cu puține calorii și bogată în fibre, gulia oferă sațietate, reducând balonarea, crampele abdominale și constipația.
- Previne anemia: Conținutul de fier și potasiu din gulie ajută la creșterea globulelor roșii și facilitează absorbția fierului, prevenind anemia.
Alte beneficii:
– Îmbunătățește rezistența oaselor.
– Oferă energie.
– Stabilizează nivelul glucozei în sânge.
– Poate preveni cancerul.
– Ajută la combaterea infecțiilor virale și a tusei.
– Este benefică pentru bronșite și cistite.
– Întărește oasele și dinții.
Guliile în gastronomie
Gulia este o legumă foarte valoroasă din punct de vedere alimentar. În afară de consumul în stare crudă, guliile au o largă întrebuințare în arta culinară.
Se remarcă, din acest punct de vedere, supele de gulii (cu smântână), mâncarea de gulii (cu frigănele, ochiuri, friptură etc.), guliile umplute cu carne și orez (la fel ca ardeii), guliile rase cu sos alb și alte preparate.
Este de menționat faptul că mâncărurile de gulii se prepară neacrite (fără oțet, borș sau bulion). Cu toate acestea, sau din cauza aceasta, ele sunt foarte mult apreciate în multe țări.
Utilizarea în scopuri medicale a guliei
Gulia este bogată în fibre și vitamina C, având multiple beneficii pentru sănătate. Susține digestia, ajută la controlul greutății, funcționarea optimă a mușchilor, menținerea tensiunii arteriale și întărirea oaselor. De asemenea, contribuie la sănătatea vederii și accelerarea metabolismului.
Datorită conținutului ridicat de antioxidanți, gulia, în special cea roșie, are proprietăți antiinflamatoare și antidiabetice. Este recomandată consumarea acesteia de toamna până primăvara, alegând guliile fără crăpături și cu frunze sănătoase. Totuși, utilizarea medicinală ar trebui să fie consultată cu un medic sau nutriționist.
Proprietățile guliei
Gulia este o legumă nutritivă, ideală pentru o dietă echilibrată. Ea conține vitaminele A, C și K, fibre, potasiu și calciu. Fibrele din gulie favorizează un tranzit intestinal regulat și previn constipația.
Vitamina C întărește sistemul imunitar, protejând organismul de infecții. Calciul și vitamina K sunt esențiale pentru sănătatea oaselor. Gulia conține antioxidanți, cum ar fi carotenoidele, care ajută la protejarea celulelor și la prevenirea anumitor tipuri de cancer.
Printre proprietățile sale se numără efectele antiscorbutice, antioxidante, antiinflamatoare, diuretice, răcoritoare, emoliente și revitalizante. Gulia este un bun dizolvant uric datorită conținutului mare de apă.
Depozitare și păstrare
În ceea ce privește păstrarea guliilor proaspete, acestea pot sta o săptămână în frigider, la temperaturi cuprinse între 2 și 4 grade Celsius. Pentru a-și menține textura crocantă, este bine să fie învelite în hârtie de copt sau să fie puse în recipiente închise ermetic.
Conservarea acestor rădăcinoase se poate face la congelator, dacă sunt consumate până la 6 luni. Guliile pot fi congelate în cuburi sau felii și depozitate în pungi speciale pentru temperaturi scăzute. După dezghețare, vor fi perfecte pentru ciorbe sau supe, mâncare sau smoothie-uri.
Contraindicații
Gulia este un aliment sănătos, bogat în vitamine și minerale, dar există anumite situații în care consumul său trebuie făcut cu prudență:
Probleme cu tiroida: Gulia, ca și alte legume crucifere (broccoli, varză, conopidă), conține substanțe numite goitrogeni. Acestea pot interfera cu funcționarea glandei tiroide, în special dacă este consumată în cantități mari și dacă există deja probleme tiroidiene, precum hipotiroidismul. Gătirea guliilor poate reduce conținutul de goitrogeni.
Probleme digestive: Consumul excesiv de gulii poate provoca balonare, disconfort abdominal sau flatulență, mai ales în cazul persoanelor cu sindrom de colon iritabil sau alte tulburări digestive.
Reacții alergice: Deși rare, există posibilitatea apariției reacțiilor alergice la unele persoane care pot fi sensibile la legumele din familia cruciferelor.
Interacțiuni cu medicamente: Gulia conține vitamina K, care poate influența coagularea sângelui. Persoanele care iau medicamente anticoagulante ar trebui să fie atente la cantitatea de gulii pe care o consumă, pentru a evita fluctuațiile bruște ale nivelului de vitamina K.
Știați că…?!
- Gulia este ideală în curele de slăbire, având doar 27 de calorii la 100 de grame, și ajută la stabilizarea nivelului glucozei din sânge, fiind indicată pentru controlul diabetului.
- La persoanele în vârstă, gulia poate încetini declinul cognitiv și îmbunătățește vederea.
- Consumul regulat de legume crucifere, precum gulia, poate contribui la prevenirea unor tipuri de cancer, inclusiv pulmonar și colorectal.
- Fosforul din guliile crude menține sănătatea dinților, sprijină regenerarea țesuturilor și ajută la menținerea pH-ului optim al sângelui.
- În cazul infecțiilor virale, bronșitelor, tusei sau anginei, decoctul de gulie sau siropul preparat din gulie rasă și zahăr sunt remedii eficiente.
- Semințele de gulie măcinate, adăugate într-o infuzie de tei, ajută la eliminarea calculilor renali, tratează răcelile și reduc riscul de cistită. Gulia are, de asemenea, un efect tonic asupra rinichilor și este considerată tonic sexual.
- Extern, gulia poate fi folosită pentru tratarea anginei prin gargară cu un decoct de gulie fiartă.
Surse: plantmaster, semplus, bucatareala, monitorulexpres, springfarma,
Sursa foto: Pixabay
