Foto: USAMV Cluj-Napoca
O echipă formată din cercetători și studenți de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în colaborare cu specialiști din Belgia, Germania și Polonia, a finalizat cu succes un proiect care a permis obținerea unor rădăcini de floarea-soarelui mai dezvoltate și mai tolerante la secetă. Anunțul a fost făcut luni, chiar de reprezentanții instituției de învățământ.
Inițiatorii și coordonatorii proiectului au fost cercetătorii din Belgia, iar din echipa universității clujene au făcut parte și studenți de la Biotehnologii Agricole (Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii), care au învățat despre etapele tehnologiei folosite.
Doi dintre acești studenți au optat pentru aprofundarea studiilor și realizarea tezelor de licență pe această temă, au precizat reprezentanții USAMV.
„Floarea-soarelui este o specie la care acest gen de experimente este dificil de aplicat, deoarece, în laborator, cultura de floarea-soarelui este foarte complexă.
Cu toate acestea, pornind de la o metodă stabilită în SUA de către Parks și Yordanov, în 2020, am optimizat și perfecționat acest sistem de inducere a rădăcinilor modificate cu ajutorul rizobiei.
Rădăcinile au avut o capacitate de creștere remarcabilă, dezvoltându-se de două-trei ori mai bine decât rădăcinile normale.
În plus, aceste rădăcini sunt complet funcționale, plantele crescând și fructificând foarte bine. Rezultatele sunt extrem de promițătoare pentru aprofundarea acestor studii.
Biotehnologia vegetală ar putea contribui la ameliorarea florii-soarelui în ceea ce privește toleranța la secetă.
Prin rezultatele acestui proiect, se conturează o modalitate de îmbunătățire a fondului genetic al florii-soarelui în această direcție”, a explicat CS dr. Adriana Aurori, coordonatoare a proiectului din partea USAMV Cluj-Napoca.
Studiul s-a realizat pentru prima dată la floarea-soarelui în România.
„Este nevoie de mult mai multă muncă pentru a aplica metoda noastră în agricultură. De asemenea, este necesar timp pentru includerea într-un program de ameliorare, deoarece trebuie obținute plante care să aibă integrată această informație genetică la nivel de sămânță, nu doar la nivel de rădăcină.
Suntem însă optimiști și considerăm că suntem pe drumul potrivit pentru a putea valorifica practic, în viitorul apropiat, rezultatele cercetărilor noastre de acum”, a declarat Adriana Aurori.
Proiectul internațional ERA-NET SusCrop – „Dezvoltarea unei noi tehnologii de ameliorare pentru îmbunătățirea sistemului radicular, a toleranței la secetă și a producției sustenabile a plantelor” a avut ca scop abordarea diferită a ameliorării plantelor pentru o producție agricolă mai durabilă, prin utilizarea tehnologiei Ri, o metodă non-OMG de transformare a plantelor cu ajutorul bacteriei Rhizobium rhizogenes.
„Aceste bacterii trăiesc în sol și, în mod natural, își transferă o parte din materialul genetic în celula vegetală.
Astfel, celulele vegetale dobândesc o informație genetică nouă, care funcționează ca un semnal pentru producerea de noi rădăcini.
Cultivând aceste rădăcini speciale în laborator, prin metode destul de complexe, putem obține plante întregi care, datorită acestei noi informații genetice integrate, vor avea rădăcini mai dezvoltate – o trăsătură extrem de avantajoasă pentru floarea-soarelui”, a mai spus cercetătoarea de la USAMV Cluj-Napoca.
Specialiștii din cadrul proiectului atrag atenția asupra faptului că, din cauza schimbărilor climatice, activitatea fermierilor a devenit una cu un grad foarte mare de risc.
Cultura de floarea-soarelui din România a fost calamitată pe suprafețe extinse în ultimii trei ani, iar fondurile de despăgubire nu compensează veniturile aduse de o cultură prosperă, ci doar acoperă pierderile. Irigarea sistematică în perioadele de secetă ar putea fi o soluție viabilă, însă este costisitoare și greu de implementat.
Accesul la hibrizi de floarea-soarelui cu toleranță la secetă ar putea, de asemenea, reduce pierderile de cultură, dar obținerea acestora este dificilă, deoarece fondul genetic al florii-soarelui este destul de redus.
De aceea, este nevoie de o sursă de variabilitate genetică, care să creeze posibilitatea obținerii unor caracteristici noi ale plantelor și să le sporească șansele de adaptare la condițiile climatice tot mai nefavorabile.
Proiectul ERA-NET, derulat în perioada 2021-2024, a beneficiat de o finanțare națională de 200.000 de euro, acordată de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).
Rezultatele acestui proiect au fost prezentate în cadrul unui workshop găzduit de Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, din cadrul USAMV Cluj-Napoca, iar membrii echipelor de cercetare își doresc ca toate informațiile să ajungă în special la fermierii din România.
Echipa USAMV Cluj-Napoca din acest proiect: Conf. dr. ing. Rodica Pop, Conf. dr. ing. Cristian Radu Sisea, CS dr. Adriana Carolina Aurori; drd. Mihaiela Cornea-Cipcigan; studenți voluntari Raluca-Dumitrița Lazăr, Mihai Ilieș.
