EXCLUSIV Ministerului Agriculturii, despre seceta din România: Aproape 59.000 de hectare sunt afectate de seceta pedologică / S-a aprobat reabilitarea infrastructurii principale de irigații / Care sunt județele afectate și ce măsuri de sprijin pentru fermieri există

ordin, regulament, meteo, culturi calamitate Sursa foto: Calyx22 | Dreamstime.com

Seceta afectează suprafețe extinse din România, dar și din alte regiuni din Europa. Din cauza vremii nefavorabile, guvernul SUA estimează că rezervele mondiale de grâu vor scădea în acest an la minimul ultimilor nouă ani. Unii specialiști se așteaptă ca prețurile la cereale să crească anul viitor, posibil urmate de scumpiri ale alimentelor. G4Food a cerut informații concrete cu privire la seceta care afectează România.

Potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), până la data de 27 iunie 2024 instituția a primit informații despre aproape 59.000 de ha afectate de seceta pedologică (rezervă scăzută de apă în sol).

Județele care au raportat, până în acest moment, suprafețe de culturi afectate de secetă pedologică sunt: Argeș, Bacău, Buzău, Constanța, Dâmbovița,Giurgiu, Ilfov, Olt și Teleorman.

În cursul acestui an agricol, pe areale geografice bine determinate, la nivel de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) s-au înregistrat mai multe tipuri de fenomene meteo nefavorabile. Printre acestea se numără seceta pedologică, furtunile, perioadele ploioase, însoțite de grindină puternică, care au căzut într-un interval scurt, de câteva ore.

„Manifestarea acestor fenomene are efecte negative asupra culturilor agricole/plantațiilor, iar în condițiile date pot fi afectate interesele de securitate ale fermierilor în ceea ce privește sprijinul PAC (prin politica agricolă comună – n.r.) de care aceștia beneficiază”, a transmis MADR.

Redăm mai jos răspunsurile oferite de MADR la întrebările G4Food:

Reporter: Când se impune forța majoră?

MADR: În acest context, poate fi avută în vedere aplicarea de către România a prevederilor cuprinse în Comunicarea Comisiei Europene către Consiliu privind forța majoră și circumstanțele excepționale prevăzute de Regulamentul (UE) nr.2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC. Mai precis, Comunicarea oferă clarificări pentru a ajuta administrația națională să pună în aplicare în mod eficient impunerea forței majore și a circumstanțelor excepționale în funcție de zonă și nu pe baza de evaluări de la caz la caz. În acest scop, România trebuie să confirme mai întâi producerea fenomenului meteorologic sever și să delimiteze zona geografică care a fost grav afectată de eveniment.

Pentru această delimitare, România se poate baza pe date meteo echivalente privind zona în cauză, fără a fi necesare date satelitare la nivelul exploatațiilor individuale, transmite ministerul. Pe această cale, se presupune că fermierii din zona respectivă sunt vizați de noțiunea de forță majoră. Acest lucru se întâmplă cu condiția ca stabilirea zonei, a populației fermierilor din zonă și a obligațiilor afectate dacă este cazul, să se realizeze astfel încât să se poată concluziona că fermierii din zonă îndeplinesc la nivel individual condițiile pentru aplicarea forței majore.

Reporter: Ce măsuri concrete intenționează să adopte ministerul pentru a sprijini fermierii afectați de secetă?

MADR: Potrivit informațiilor centralizate la nivelul Centrului Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul MADR, la data de 1 iulie 2024, la nivel național, se înregistrează o suprafață de peste 73.400 de ha afectate de fenomene meteo nefavorabile.

Dintre acestea, 58.500 de ha de culturi agricole/plantații sunt afectate de fenomenul de secetă pedologică. În acest context:

– Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Interne s-au asigurat de aplicarea prevederilor Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice;

– Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, cu modificările și completările ulterioare, statuează calendarul acțiunilor care vizează monitorizarea și înregistrarea suprafețelor cultivate și afectate de fenomene meteo nefavorabile.

– Potrivit acestui calendar, pentru culturile înființate în toamnă, respectiv pentru culturile înființate în primăvară, sunt stabilite următoarele date:

  • 1 august, respectiv 15 noiembrie inclusiv, data până la care utilizatorii de terenuri cu destinaţie agricolă pot depune înştiinţări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se află terenul;
  • 15 august, respectiv 30 noiembrie inclusiv, data limită pentru întocmirea proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor de către comisiile numite prin ordin al prefectului; procesele – verbale se comunică comitetului local pentru situaţii de urgenţă, respectiv Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, care le înaintează Grupului de suport tehnic, în vederea întocmirii Raportului de sinteză cu pagubele la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică;
  • 15 septembrie, respectiv 15 decembrie 2023 inclusiv, data până la care Rapoartele de sinteză se întocmesc şi se comunică instituţiei prefectului, consiliului judeţean şi Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Reporter: Ce resurse financiare sunt disponibile pentru a compensa pierderile fermierilor afectați de secetă?

MADR: Obiectivele Politicii Agricole Comune cu privire la combaterea schimbărilor climatice și asigurarea viabilității fermelor impun crearea unui cadru adecvat pentru implementarea unor instrumente de gestionare a riscurilor în agricultură. În acest context, atât în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2024-2020), cât și în Planul Strategic PAC 2023-2027 (PS PAC 2023-2027) au fost incluse forme de sprijin care vizează cofinanțarea primelor de asigurare. Prin aceste măsuri/intervenții, fermierii sunt încurajați să își asigure producția agricolă, iar societățile de asigurare sunt motivate să dezvolte pachete de asigurare pentru sectorul agricol. În ceea ce privește gestionarea riscurilor în agricultură, în cadrul PNDR 2014-2020 a fost introdusă următoarea măsură:

„Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor”

  • Începând cu anul 2019 au fost lansate la nivel național 5 sesiuni de depunere cereri de finanțare;
  • Alocarea publică aferentă acestei măsuri este de 106,3 mil. euro, cu mențiunea că la ultima modificare a PNDR 2014-2020 versiunea 18.1, bugetul a fost suplimentat cu 34,34 mil. euro. Această suplimentare este destinată finanțării tuturor beneficiarilor eligibilii fără finanțare din ultima sesiunea 2023 și pentru finanțarea unei noi sesiuni din PNDR în anul 2024.

În vederea continuării și diversificării sprijinului pentru instrumentele de gestionare a riscului, în cadrul PS PAC 2023-2027 au fost introduse următoarele intervenții:

„Contribuții financiare la plata primelor de asigurare”

  • Această intervenție este asemănătoare submăsurii „Prime de asigurare a
    culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul PNDR 2014-2020;
  • Alocare financiară: 24.103.968 mil. euro.

„Instrumentul de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole”

  • Acest instrument de gestionare a riscurilor are la bază contribuțiile tuturor fermierilor beneficiari de plăți directe prin reținerea anuală a unui procent de 3% din plățile directe care urmează a fi plătite fiecărui fermier în parte, conform prevederilor art. 19 din Reg. UE 2115/2021.

Sursele de finanțare pentru instrumentele de gestionare a riscurilor din PNDR 2024-2020 și PS PAC 2023-2027 sunt Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și Fondul European de Garantare Agricolă.

Ministerul Agriculturii, secetă, fermieri, răspunsuri
Sursa foto: Pexels

Reporter: Se vor extinde sistemele de irigații în perioada de secetă?

MADR: Schimbările climatice care s-au manifestat în ultima perioadă, determinând o frecvență crescută a perioadelor cu secetă, au impus luarea următoarelor măsuri spre a crește suprafața posibil de irigat:

– Prin Programul național de reabilitare și/sau înființare a infrastructurii principale de irigații și infrastructurii de desecare și drenaj s-a aprobat reabilitarea infrastructurii principale de irigații ce aparține Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare astfel încât până la finele anului 2027 să se asigure prin intermediul infrastructurii principale aducțiunea apei necesară irigării terenurilor agricole pentru o suprafață de 2,6 milioane ha. Menționăm că la această dată, respectivul Program este în plină desfășurare, A.N.I.F. prin intermediul infrastructurii principale asigurând aducțiunea apei pentru irigații pentru o suprafață de 1,6 milioane ha.

– Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 s-au alocat fonduri europene nerambursabile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații prin „submăsura 4.3 investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice.

– Componenta infrastructura de irigații pentru infrastructura secundară aflată în proprietatea acestora în cuantum de 1 milion euro pentru fiecare proiect în parte, total sumă alocată 431 milioane euro, acest program continuând și în momentul de față prin Planul Național Strategic ( 2022-2027 ). De această dată, alocându-se pentru fiecare proiect 1,5 milioane euro/proiect prin intervenția „Modernizarea infrastructurii de irigații”.

– Tot în cadrul Planului Național Strategic, prin intervenția „Înființarea sistemelor de irigații” se acordă finanțare de fonduri europene nerambursabile pentru fermieri de maximum 500.000 euro pentru fiecare proiect în parte, reprezentând 65 % din total valoare proiect, restul de 35 % fiind contribuția beneficiarului.

Prin aceste măsuri, efectele schimbărilor climatice privind seceta vor fi mult diminuate, deținătorii de terenuri agricole, completând deficitul de apă din sol prin aplicarea udărilor pe suprafețe considerabil mărite. Toate acestea ca urmare a investițiilor atât în infrastructura principală ce aparține statului cât și în infrastructura secundară ce se află în proprietatea privată.

Reporter: Ce este planul strategic PAC?

MADR: La nivelul DGDR AM-PNDR a fost elaborat Planul Strategic PAC 2023-2027 (PS 2023-2027), plan aprobat de Comisia Europeană în luna decembrie a anului 2022. Pentru adaptarea infrastructurii la noua structură agricolă, precum și folosirea eficientă a acesteia sunt necesare investiții, în special, pentru modernizare și dezvoltare. În vederea adaptării la efectele schimbărilor climatice, pentru protecția mediului și din motive de competitivitate, este necesară modernizarea instalațiilor de irigații, care să asigure utilizarea eficientă a apei, prin folosirea de tehnologii noi care să conducă la o reducere a consumului de apă la nivelul investiției, precum și pentru a se reduce presiunea asupra corpurilor de apă de suprafață.

Investițiile în modernizarea sistemelor de irigare contribuie la îmbunătățirea eficienței sistemelor (reducerea pierderilor de apă, îmbunătățirea eficienței energetice), pentru a reduce dependența producției agricole de condițiile meteorologice, pentru a crește competitivitatea agricultorilor, precum și pentru a ajuta sectorul să facă față provocărilor pe termen lung generate de schimbările climatice.

Pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice și îmbunătățirea rezilienței mediului la acestea, este necesară înființarea sistemelor eficiente de irigații, adoptarea de măsuri pentru managementul riscului și informarea fermierilor cu privire la cele mai bune practici agricole. Spre exemplu cu privire la soiurile utilizate (tolerante la secetă) sau consumul de apă și menținerii umidității solului.

Două intervenții importante

În cadrul PS PAC 2023-2027 sunt prevăzute 2 intervenții care vizează în mod direct sprijinirea investițiilor în infrastructura de irigații, care pot fi implementate la nivel național, respectiv:

„Modernizarea infrastructurii de irigații”. Prin această intervenție se va finanța:

  • Modernizarea infrastructurii de irigații (stații de punere sub presiune și rețeaua aferentă), inclusiv a clădirilor aferente stațiilor de punere sub presiune, inclusiv racordarea la utilități și montarea sistemelor de contorizare a apei.
  • Investițiile care vor viza utilizarea apei recuperate ca sursă alternativă de alimentare cu apă.
  • Beneficiari vor putea fi Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI).
  • Valoarea sprijinului va fi de max. 1.500.000 euro/beneficiar cu o intensitatea de 100%.
  • Alocarea intervenției este de 400.000.000 euro.

„Înființarea sistemelor de irigații”. Prin această intervenție se vor finanța:

  • Înființarea sistemelor locale de irigații la nivelul fermei inclusiv montarea sistemelor de contorizare a apei.
  • Construcția/modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.
  • Investițiile care vor viza utilizarea apei recuperate ca sursă alternativă de alimentare cu apă.
  • Beneficiari vor putea fi fermieri și formele asociative ale acestora, cu excepția persoanelor fizice.
  • Valoarea sprijinului va fi de max. 500.000 euro/beneficiar cu o intensitate maximă de 65% din valoarea investiției.
  • Alocarea intervenției este de 102.421.176 euro.

Astfel, prin intervenția „Înființarea sistemelor de irigații” sunt finanțate exclusiv investiții pentru înființarea sistemelor de irigații la nivelul fermei. Această intervenție va contribui la extinderea rețelei de irigații pe terenurile unde nu există dezvoltată infrastructură de irigații. Iar, în ceea ce privește „Modernizarea infrastructurii de irigații” se axează exclusiv pe modernizarea infrastructurii secundare de irigații existente. Sursa de finanțare pentru cele două intervenții este Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

În momentul de față sunt deschise apeluri de primire proiecte pentru cele două intervenții urmând ca pe data de 15.07.2024 să se încheie sesiunea de depunere proiecte.

Sursa foto: Calyx22 | Dreamstime.com

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *