foto: Pixabay
Carnea nu trebuie să se afle în centrul alimentaţiei umane: o vastă coaliţie de oameni de ştiinţă a afirmat acest lucru la finalul anilor 2010, stârnind furia reprezentanţilor industriei cărnii. Cercetătorii au repetat acea concluzie şi astăzi, dând asigurări că se bazează pe date încă şi mai solide, potrivit cărora o dietă bazată pe fructe, legume şi nuci, dar săracă în carne şi produse lactate, ar putea preveni aproximativ 15 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an, informează AFP şi DPA, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Consumul de carne roşie este asociat cu un risc mai mare de mortalitate în ţările în care el este ridicat de mai multe decenii”, a evidenţiat acest studiu de sinteză, publicat vineri în revista The Lancet de comitetul Eat-Lancet Commission, compus din aproximativ 100 de experţi în nutriţie, mediu şi sănătate publică.
Munca lor depăşeşte, de departe, doar chestiunea consumului de carne. Noul raport din 2025 are menirea de a oferi soluţii pentru ca întreaga populaţie mondială să beneficieze de o alimentaţie sănătoasă, fără a afecta mediul înconjurător.
Acest vast program a stat deja la baza unui raport publicat în 2019. Atenţia publică şi mediatică s-a îndreptat atunci majoritar asupra unui regim propus de experţi şi prezentat ca fiind cel mai bun pentru sănătatea umană.
Denumit “dietă pentru sănătate planetară”, acesta regim alimentar acorda un rol minim cărnii roşii: 14 grame pe zi, adică jumătate din media mondială şi mult mai puţin decât consumul din ţările dezvoltate. Experţii recomandau mai degrabă consumul de cereale integrale, fructe, legume, nuci, leguminoase, cum ar fi lintea şi fasolea, cu cantităţi doar moderate sau mici de peşte, lactate şi carne.
Deşi autorii au precizat că aceste cifre constituiau doar un cadru general, publicarea raportului a stârnit reacţii foarte divergente în rândul publicului larg şi în lumea economică.
În întreaga lume, numeroase federaţii din sectorul agroalimentar au respins recomandările prezentate ca fiind caricaturale, periculoase sau nepotrivite obiceiurilor locale în materie de alimentaţie.
Cu toate acestea, comunitatea ştiinţifică a primit destul de bine acele recomandări în materie de sănătate, în ciuda unor critici privind luarea în considerare insuficientă a anumitor realităţi, cum ar fi inegalităţile sociale în ceea ce priveşte accesul la hrană.
“Opiniile au fost, în ansamblu, mai degrabă pozitive decât negative”, concluziona în 2023 un bilanţ realizat de alţi cercetători şi publicat în revista Lancet Global Health, contrar discursului unor industriaşi care au prezentat concluziile comisiei ca fiind marginale sau controversate.
În septembrie, ONG-ul Changing Markets a publicat un raport în care acuza mai mulţi actori din sectorul agroalimentar că au orchestrat o campanie de dezinformare online împotriva concluziilor comisiei.
“Nicio revoluţie”
În acest context, cercetătorii au publicat vineri recomandările lor actualizate. Ei au adăugat în noul raport şi o secţiune amplă legată de “justiţia socială”, cu consideraţii uneori foarte largi, precum încurajarea asigurării unor condiţii demne pentru lucrătorii din industria agroalimentară.
Dar, în ceea ce priveşte recomandările alimentare, ei insistă şi afirmă: cea mai bună dietă pentru sănătate “se bazează în primul rând pe surse vegetale, cu o proporţie moderată de alimente de origine animală şi cu cât mai puţin zahăr adăugat, mai puţine grăsimi saturate şi mai puţină sare”.
Consumul mediu de carne roşie ar trebui să se limiteze la 15 grame pe zi, consideră ei de acum. Legumele, fructele şi cerealele integrale ar trebui consumate în cantităţi de 200 de grame, 300 de grame, respectiv 210 de grame pe zi. Produsele lactate ar trebui să reprezinte 250 de grame, peştele sau fructele de mare 30 de grame, la fel ca şi carnea albă, cum ar fi cea de păsări.
Toate aceste cifre sunt foarte apropiate de cele din raportul precedent, mai ales dacă se iau în considerare intervalele mai largi promovate de autori. În cazul produselor lactate, de exemplu, aceştia estimează că un consum ideal poate varia de la abstinenţă totală la 500 de grame pe zi.
“Nu este atât de surprinzător că nu s-a schimbat nimic”, a declarat François Mariotti, profesor de nutriţie la AgroParisTech. “Între 2019 şi astăzi nu a avut loc nicio revoluţie în ceea ce priveşte relaţia cunoscută între consumul anumitor alimente şi sănătate”.
Cu toate acestea, autorii recunosc mai deschis că recomandările lor, deşi sunt benefice pentru sănătate pe termen lung, pot cauza carenţe pe termen scurt la anumite persoane, în special dacă acestea se limitează la valorile minime ale intervalelor propuse.
Totodată, “dieta pentru sănătate planetară” a fost asociată cu o reducere cu 27% a riscului de deces prematur, precum şi cu incidenţe mai scăzute ale bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului şi altor boli cronice, precizează raportul din 2025.
“În prezent, toate dietele naţionale ale ţărilor deviază substanţial de la ‘dieta pentru sănătate planetară’, însă o orientare către acest tipar ar putea preveni aproximativ 15 milioane de decese pe an (27% din totalul deceselor la nivel global)”, au precizat autorii raportului.
“O astfel de tranziţie ar reduce ratele de incidenţă ale multor boli specifice netransmisibile şi ar promova longevitatea sănătăţii”, au adăugat ei.
Experţii au subliniat beneficiile ecologice ale acestei diete, afirmând că ar putea reduce cererea de alimente care necesită resurse intensive, cum ar fi carnea roşie, reducând astfel emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de apă şi prelucrarea terenurilor.
Raportul publicat în The Lancet a constatat că actualele sisteme alimentare globale contribuie la 30% din emisiile de gaze cu efect de seră şi sunt principalul factor care determină “depăşirea limitelor planetare” prin impactul lor asupra climei, biodiversităţii, consumului de apă dulce şi schimbărilor în modul de utilizare a terenurilor.
“Limitele planetare” sunt definite ca fiind pragurile care menţin sistemul de “suport al vieţii” al planetei noastre – de care depind oamenii – stabil şi sănătos.
Cercetătorii au afirmat că, deşi la nivel global se produc suficiente alimente, aproape jumătate din cei 8 miliarde de oameni ai planetei (aproximativ 3,7 miliarde) nu au acces sigur la alimente sănătoase, la un mediu curat sau la un salariu decent.
Autorii noului raport au adăugat că alimentaţia celor mai bogaţi 30% oameni din populaţia globală este responsabilă pentru aproximativ 70% din presiunile globale asupra mediului cauzate de sistemele alimentare.
Concluziile sugerează că, dacă întreaga omenire ar trece la “dieta pentru sănătate planetară” şi ar exista politici climatice puternice pentru reducerea emisiilor în toate sectoarele, atunci emisiile de gaze cu efect de seră ar putea scădea cu mai mult de jumătate – echivalentul eliminării emisiilor de la toate centralele electrice pe cărbune la nivel global.
Comitetul a solicitat, de asemenea, adoptarea de măsuri pentru protejarea pădurilor, a zonelor umede şi a altor habitate naturale care încă există pe planeta noastră, în vederea conservării biodiversităţii.
Noul raport menţionează că guvernele pot lua măsuri pentru a promova alimentele sănătoase, inclusiv prin impozitarea produselor nesănătoase, oferind în acelaşi timp subvenţii pentru fructe şi legume.
