Clădirea „La Trompetist” este cunoscută și „Casa Cuza” FOTO opiniatimisoarei.ro
De Ziua Unirii Principatelor Române, vor fi depuse jerbe de flori la efigia domnitorului A.I. Cuza, de pe clădirea fostului han „La Trompetist” din Timişoara, unde acesta a înnoptat în martie 1866, în drumul spre exil, după abdicare, transmite Agerpres.
Ceremonia începe la ora 10,00 cu depuneri de coroane şi flori la placa comemorativă de pe clădirea restaurantului “Cafe Cuza”, fostul han, după care manifestările continuă pe esplanada din faţa Muzeului Naţional de Artă din Piaţa Unirii, cu salutarea Drapelului de Luptă şi intonarea imnului, oficierea unui serviciu religios şi defilarea detaşamentului de onoare. Ceremonia se va încheia cu Hora Unirii.
La Biblioteca Judeţeană Timiş (BJT) “Sorin Titel” sunt expuse documente din fondul Secţiei Documentar – Periodice, dedicate Unirii Principatelor Române, între care şi “Telegraful Român” de la Sibiu, din 1859, primul ziar în limba română din colecţia BJT.
Pe lângă această publicaţie, mai sunt expuse “Temesvarer Zeitung” din acelaşi an, primul cotidian timişorean din colecţie; volumul IX din “Istoria Românilor” de Nicolae Iorga, “Unificatorii”; “History of the Romanians” a lui R.W. Seton-Watson, membru corespondent al Academiei Române, carte apărută la Cambridge în 1934, şi “Apelul către Unire al lui Cuza Vodă”, redactat şi iscălit de Vasile Alecsandri, găsit din întâmplare de Nicolae Iorga.
Potrivit istoricului Vasile Dudaş de la Muzeul Naţional al Banatului, presa vremii a scris cuvinte glorioase despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi bănăţenii nu au uitat că acesta le-a fost alături în clipe grele.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
“În perioada scurtă în care Cuza a domnit, i-a ajutat pe bănăţenii bântuiţi de secetă şi foamete între anii 1860 şi 1864, când guvernele de la Bucureşti au trimis, la cererea expresă a domnitorului, ajutoare de 3.000 şi, respectiv, 6.000 de galbeni. La plecarea în exil spre Viena, Cuza a intrat în Banat pe la Coşava, unde a poposit o noapte, iar în următoarea, a rămas la Lugoj. În ultima noapte petrecută pe pământ românesc, Cuza şi familia sa au înnoptat la hanul ‘La Trompete’ (Casa Cuza de astăzi – n.r.) din Timişoara. În oraş, autorităţile l-au primit cu onorurile cuvenite unui domnitor”, a relatat, pentru AGERPRES, istoricul Vasile Dudaş.
Istoricul punctează că documentele de presă bănăţene din acea perioadă consemnează şi modul în care căpitanul suprem al Timişoarei, Petru Cremena, organizase manifestările de simpatie la care a participat întreaga populaţie a urbei.
„Dacă se poate aduce un reproş principelui, acesta ar fi prea marea sa indulgenţă, bunătate şi încredere faţă de persoane care nu au fost demne de acesta’, conchidea publicaţia ‘Temeswarer Zeitung”, afirmă Vasile Dudaş.
