Cum va arăta anul 2020 pentru agricultura României?

E firesc la început de an să ne întrebăm ce ne așteaptă în următoarele douăsprezece luni. Lantulalimentar.ro încearcă să identifice câteva evoluții posibile în domeniul agro-alimentar, bazându-se pe un anumit grad de predictibilitate al mersului lucrurilor.

An de controverse la Bruxelles pentru noua PAC

Anul acesta expiră Politica Agricolă Comună din perioada 2014 – 2020, urmând ca Uniunea Europeană să aplice din 2021, timp de alți șapte ani, o nouă PAC. Propunerile financiare ale Comisiei Europene vizează o scădere a bugetului pentru agricultură și dezvoltare rurală, cu 7 până la 11 % pentru Pilonul 1, Plăți directe, și cu 25 până la 28%, pentru Pilonul 2, dezvoltare rurală. Totodată, Comisia a propus o reducere a plăților la 60 000 EUR și un plafon obligatoriu pentru sumele de peste 100 000 EUR pe exploatație. Noua PAC conține obiective ecologice și de protejare și conservare a mediului, obligând fermierii să fie mult mai responsabili față de mediul natural în mijlocul căruia își desfășoară activitatea agricolă. Lupta UE împotriva schimbărilor climatice se regăsește, deasemenea, printre obiectivele noii PAC, dar și sprijinirea tinerilor pentru a avea acces mai ușor la terenuri și finanțare.

Noul PNDR va fi decis la București; atenție la transparența MADR!

Dezbaterile de la Bruxelles se vor resimți din plin și la București, unde instituțiile responsabile vor trebui să internalizeze noua PAC și să elaboreze noile scheme de finanțare. Asociațiile de fermieri din România, dar și cele cu profil rural, ar trebui să chestioneze permanent MADR-ul, să solicite participarea la discuții și să ceară transparență maximă din partea acestei instituții, fiindcă Programul Național de Dezvoltare Rurală va fi conceput și elaborat aici, al București! Politicienii și funcționarii români vor decide cum și cui va fi împărțit tortul banilor europeni pentru următorii șapte ani.

Marii fermieri își vor apăra subvențiile

Noua PAC îi nemulțumește pe marii fermieri, ale căror subvenții vor fi reduse prin decizia de plafonare pe exploatație. Vom asista la reacții vehemente în spațiul public și în presa agricolă din partea marilor fermieri din România, care vor susține și acțiuni de lobby la Bruxelles, inclusiv prin unii parlamentari români din comisia de specialitate. Afirmații de genul ”UE urmărește să distrugă agricultura României vor fi la ordinea zilei în presa agricolă din țara noastră. Întrucât accesul fermierilor români de toate categoriile la informația autentică, originală, este minim, dezinformarea practicată de grupurile interesate va fi constantă.

Frontul PPA va rămâne deschis

Pesta Porcină Africană va continua să facă ravagii și în 2020, chiar dacă spre finalul anului 2019 a fost înregistrată o scădere a numărului focarelor la nivel național. ANSVSA va acționa mult mai ferm în zonele rurale, împotriva comerțului cu animale practicat de micii crescători care nu și-au autorizat activitatea. Spre sfârșitul anului controalele DSVSA s-au intensificat și este de așteptat să continue și în 2020. Totodată, prețul porcilor la poarta abatorului și al carcaselor la ieșirea din abator vor rămâne la un nivel ridicat sau chiar vor continua să crească, așa cum s-a întâmplat în 2019, când au atins niveluri record de peste 800 de lei/100 kg, respectiv peste 1000 de lei/100 kg. Fermele de reproducție din țările vestice au ridicat de asemenea prețul purceilor pentru îngrășat, datorită cererii din China, țară devastată de PPA. Prețuri mai mari la purceii pentru îngrășat înseamnă prețuri mai mari și pe piața românească.

Apicultura, un sector greu încercat

Apicultura din România a produs în 2018 cea mai mare cantitate de miere din UE, dar prețul încasat de apicultorul român pentru 1 kg de miere este printre cele mai mici din comunitatea europeană. Datele statisice indică un preț de livrare sub costul de producție, situație unică în UE. Pe de altă parte, România a cerut în continuare derogare pentru utilizarea celor trei neonicotinoide interzise de UE în câmp deschis. Dezbaterea rămâne activă, dar cea mai mare preocupare a apicultorilor români va fi legată de prețul de livrare.

Programele agricole, păstrate, deocamdată

E de așteptat ca guvernul condus de Ludovic Orban să nu anuleze programele lansate de guvernele PSD. Programul ”Tomate românești în spații protejate” a fost prelungit, ba chiar suplimentat financiar. Decizia de a păstra cel puțin anul acesta aceste programe are un temei electoral: urmează două rânduri de alegeri ( locale și parlamentare ) și PNL are nevoie să-și conserve sau chiar să-și sporească șansele electorale.

Oile românești vor călători și în 2020 peste mări și țări

Exporturile de animale vii vor continua, în ciuda unor idei năstrușnice apărute în spațiul public că ar putea fi interzise. Vor fi intensificate însă controalele ANSVSA pentru ca transportatorii să respecte condițiile de bunăstare a animalelor, mai ales după incidentele de anul trecut, care au atras criticile Comisiei Europene. Bunăstarea animalelor nu este o vorbă goală, iar fermierii și autoritățile românești vor fi obligați să respecte legislația europeană.

Agricultura ecologică, potențial de creștere

Agricultura ecologică ar putea înregistra creșteri, atât în ce privește numărul de operatori, cât și suprafețele certificate. România se află pe penultimul lor în UE ca pondere a terenurilor certificate în cadrul suprafețe agricole totale. Există așadar potențial imens de dezvoltare, subvențiile acordate pentru agricultura bio fiind semnificative. Rămâne de văzut ce atenție va fi acordată agriculturii eco în noul PNDR.

Mere din import

Pomicultura și legumicultura în câmp deschis vor depinde direct de evoluțiile climatice. România a fost anul trecut un importator net de mere și nu există premise că va ieși din această zonă comercială, în ciuda potențialului uriaș.

Eforturi pentru tehnologizare

Forța de muncă în domeniul agro-alimentar va continua să fie o problemă pentru fermieri și în 2020. Zeci de mii de tineri au abandonat agricultura în ultimii ani și nu există semne că s-ar întoarce la vatră. Lipsa forței de muncă îi va determina pe unii fermieri să investească în tehnologie care să o suplinească. Interesul pentru remorci tehnologice și roboți de muls, de pildă, va crește, iar achizițiile ar putea fi făcute dacă băncile vor fi mai deschise către domeniul agricol. Vor crește de asemenea investițiile în tehnologii smart care să îmbunătățească supravegherea afacerii agricole.