Cum sunt legate preferințele alimentare de cogniție și sănătatea creierului – și de ce o dietă echilibrată este superioară – analiză The Conversation

De la legumele crocante proaspete la răsfățul cremos al deserturilor decadente, cu toții avem preferințe alimentare diferite. Palatele noastre se dezvoltă în mod unic, modelate de genetică, cultură și experiențe personale, transmite The Conversation.

Preferințele alimentare joacă un rol semnificativ în modelarea obiceiurilor noastre alimentare. Alimentele foarte gustoase, bogate în zaharuri, grăsimi și săruri, fac adesea apel la papilele gustative ale oamenilor și le oferă o satisfacție imediată. Cu toate acestea, aceste alimente sunt, de obicei, bogate în calorii și sărace în nutrienți esențiali, ceea ce duce la creșterea în greutate și la un risc mai mare de afecțiuni fizice și psihice.

Cercetătorii au descoperit că alimentele pe care oamenii aleg să le consume nu sunt legate doar de sănătatea lor fizică și mentală, ci și de funcția cognitivă, de structura creierului și de genetică.

O preferință generalizată pentru mâncarea de tip fast-food contribuie probabil la creșterea obezității la nivel mondial. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2022, una din opt persoane din întreaga lume era obeză. Această rată s-a dublat din 1990.

Obezitatea nu este legată doar de un risc sporit de boli, inclusiv de diabet de tip 2 și de boli cardiovasculare, ci și de un risc cu 30-70% mai mare de tulburări de sănătate mintală.

Beneficiile unei diete sănătoase și echilibrate

Un nou studiu, realizat în colaborare de Universitatea Fudan din China și Universitatea Cambridge din Marea Britanie, publicat în Nature Mental Health, a folosit un eșantion mare de 181.990 de participanți de la UK Biobank pentru a examina modul în care preferințele alimentare sunt asociate cu funcția cognitivă, sănătatea mintală, metabolismul, imagistica cerebrală și genetica.

A fost examinat consumul de legume, fructe, pește, carne, brânză, cereale, vin roșu, băuturi spirtoase și pâine. Cercetătorii au constatat că 57% dintre participanți aveau preferințe alimentare pentru o dietă sănătoasă și echilibrată. Aceasta includea un amestec echilibrat din toate alimentele examinate, fără cantități excesive în nicio categorie.

Citește și: Cele mai bune nuci, alune și semințe pentru gustări, în funcție de ce probleme de sănătate ai și ce obiective urmărești / Semințele de floarea-soarelui și nucile caju, ideale pentru pierderea în greutate

Cercetarea a arătat că cei care aveau o dietă sănătoasă și echilibrată aveau o sănătate cerebrală, o funcție cognitivă și o sănătate mintală mai bune decât ceilalți. „Am comparat dieta echilibrată cu alte trei grupuri de diete – cu un conținut scăzut de carbohidrați (18%), vegetariene (6%) și cu un conținut ridicat de proteine/scăzut de fibre (19%). Am constatat că persoanele care au avut o dietă mai echilibrată aveau o inteligență fluidă (capacitatea de a rezolva probleme noi), o viteză de procesare, memorie și funcții executive (un set de abilități mentale care includ gândirea flexibilă și autocontrolul) mai bune decât celelalte diete. Acest lucru corespundea, de asemenea, unei mai bune sănătăți a creierului – cu volume mai mari de materie cenușie (stratul cel mai exterior al creierului) și neuroni (celule cerebrale) mai bine structurați, care sunt markeri cheie ai sănătății creierului”, transmit cercetătorii.

Dieta mediteraneană

Poate surprinzător, dieta vegetariană nu s-a descurcat la fel de bine ca o dietă echilibrată. Un motiv pentru acest lucru poate fi faptul că mulți vegetarieni nu consumă suficiente proteine. Două diete sănătoase și echilibrate pentru creier sunt dieta mediteraneană și dieta Mind (intervenție mediteraneană pentru întârzierea neuro-degenerativă).

Acestea promovează peștele (în special peștele gras), legumele cu frunze închise la culoare și fructele proaspete, cerealele, nucile, semințele, precum și o parte din carne, cum ar fi cea de pui. Dar aceste diete limitează, de asemenea, carnea roșie, grăsimile și zaharurile.

De fapt, cercetările au arătat că dieta mediteraneană ne poate modifica creierul și cogniția. Un studiu a arătat că oamenii au prezentat o cogniție îmbunătățită după numai 10 săptămâni de urmat această dietă.

Un alt studiu a arătat că urmarea dietei mediteranene a fost asociată cu niveluri mai scăzute ale unei peptide dăunătoare cunoscute sub numele de beta-amiloid în creier. Beta-amiloidul, împreună cu proteina tau, sunt măsuri ale leziunilor cerebrale care apar în boala Alzheimer.

Studii anterioare au arătat, de asemenea, că dietele japoneze, care includ orez, pește și crustacee, miso, murături și fructe, protejează împotriva contracției creierului.

„Am descoperit, de asemenea, că există unele gene care ar putea contribui la asocierea dintre modelele alimentare și sănătatea creierului, funcția cognitivă și sănătatea mintală. Acest lucru ar putea însemna că genele noastre determină parțial ceea ce ne place să mâncăm, ceea ce, la rândul său, determină funcția creierului nostru. Cu toate acestea, prioritățile noastre în alegerea alimentelor sunt, de asemenea, afectate de o serie de factori, inclusiv prețul, alergiile, comoditatea și ceea ce mănâncă prietenii și familia noastră”, transmit cercetătorii.

Influența mediului

Unii oameni optează pentru a urma diete, care pot duce la pierderea în greutate, dar care implică eliminarea unor întregi grupe de alimente importante pentru creier. Deși există unele dovezi că dietele ketogenice (sărace în carbohidrați), de exemplu, au efecte benefice asupra sistemului imunitar și a sănătății mentale, se pare că dietele echilibrate, cum ar fi dieta mediteraneană, sunt cele mai bune pentru sănătatea generală a creierului și pentru cogniție.

Este clar că adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate și practicarea de exerciții fizice pot fi benefice pentru creierul nostru. Dar pentru mulți oameni, acest lucru este mai ușor de spus decât de făcut, mai ales dacă preferințele lor alimentare actuale sunt pentru alimente foarte dulci sau bogate în grăsimi.

Cu toate acestea, preferințele alimentare nu sunt un destin. De exemplu, dacă vă reduceți încet consumul de zahăr și grăsimi și îl mențineți la un nivel foarte scăzut pe parcursul mai multor luni, veți începe de fapt să preferați acel tip de alimente, spun autorii studiului.

Stabilirea unor preferințe alimentare sănătoase și a unui stil de viață activ încă din copilărie este vitală. Alte tehnici importante sunt să mâncați încet, să acordați atenție la ceea ce mâncați și să vă bucurați de ceea ce mâncați, mai degrabă decât să terminați un sandviș pe fugă sau în timp ce vă uitați la ecranul telefonului mobil.

Este nevoie de timp pentru ca creierul tău să înregistreze că ești sătul. De exemplu, s-a demonstrat că, în general, consumatorii mănâncă mai mult atunci când se uită la televizor, ascultă muzică sau în prezența altora, deoarece distragerea atenției scade încrederea noastră în semnalele interne de sațietate.

S-a demonstrat, de asemenea, că sprijinul social din partea prietenilor încurajează aderarea la obiceiuri alimentare sănătoase, la fel ca și terapia cognitiv-comportamentală. Distragerea atenției este o altă tehnică excelentă – literalmente, orice vă place să faceți (care nu este mâncare) ar putea ajuta.

Un studiu interesant a constatat că modul în care vă stabiliți prioritățile vă afectează alegerile alimentare. Dacă vă doriți să rămâneți sănătos și să aveți un aspect fizic potrivit, veți alege alimente sănătoase.

„Trăim în vremuri economice dificile. Statutul socio-economic nu ar trebui să limiteze alegerile alimentare, deși acest lucru pare să fie cazul în prezent. În mod clar, guvernele au o datorie importantă de a acorda prioritate opțiunilor de alimentație sănătoasă la prețuri accesibile. Acest lucru îi va ajuta pe mulți dintre noi să aleagă o dietă sănătoasă, fie din motive de sănătate, fie din cauza prețurilor reduse la alimente, fie din ambele motive. Acum că știm că alimentele pe care le consumăm ne pot afecta de fapt creierul și modul în care performăm din punct de vedere cognitiv, a avea o dietă sănătoasă și echilibrată este mai importantă ca niciodată”, mai scriu autorii studiului.