„Comfort food” / Sursa foto: Pexels
Termenul de „comfort food” a fost folosit pentru prima dată într-un articol din 1966 în Palm Beach Post. Ironia sorții face că era vorba despre obezitate și se menționa că oamenii recurg la un anume tip de mâncare atunci când sunt „sub stres emoțional sever”. Articolul făcea referire la o mâncare „asociată cu siguranța copilăriei, cum ar fi ouăle ochiuri, supa de pui, cartofii cu unt la cuptor și cerealele cu lapte”.
Preluat ca atare în limba română, „comfort food” este folosit pentru a descrie mâncăruri care oferă un sentiment de bine emoțional și de satisfacție. Aceste feluri de mâncare sunt adesea asociate cu momente de nostalgie, amintiri din copilărie și apelăm la ele când ne simțim copleșiți, stresați sau sub presiune, pentru că aduc o senzație de fericire, căldură și relaxare. Efectul este rezultatul unui cumul de factori, care pleacă de la faptul că mâncarea este plăcere, uneori chiar înainte de a fi o nevoie.
De ce este „comfort food” reconfortantă
Perioada rece din an, zilele mai scurte aduc în atenție acest tip de mâncare, deși oamenii apelează la „comfort food” în nenumărate alte contexte. Fie că este vorba de motive emoționale sau sentimentale, cu toții avem câteva feluri de mâncare care ne ajută să ne simțim fericiți și revigorați, relaxați, mai calmi și eliberați de stres.
Mâncatul înghețatei, de exemplu, după o situație stresantă, nu este legat doar de un impuls oferit de nevoia de zahăr (stresul fiind un consumator mare de glucoză), ci este și o sursă de confort și bucure, similară cu cea de a mânca lapte și biscuiți înainte de școală (alt factor stresor). Unii oameni aleg mâncăruri reconfortante când sunt bolnavi. Supa de pui este considerată pe scară largă alimentul ideal când te lupți cu o răceală, o gripă sau o stare generală proastă.
Una peste alta, studiile au concluzionat că există motive perfect justificate pentru care unele ingrediente din ceea ce numim „comfort food” ne sunt utile, indiferent de ceea ce conțin, pentru că oferă un real și necesar suport psihicului, care este principalul motor al tuturor activităților noastre.
Aceste feluri de mâncare au o serie de caracteristici, care concură la generarea efectului pozitiv accentuat pe care ni-l furnizează.
Preparatele „comfort food” sunt bogate în calorii
Există ideea ca sunt o bombă calorică plină de grăsimi nesănătoase, zahăr sau sare. Adevărul este parțial. Dintr-o perspectivă biologică, există motive justificate pentru care simțim uneori o nevoie acută de mâncare care ar putea să alarmeze un nutriționist. Alimentele gustoase foarte bogate în calorii, grase, dulci sau sărate declanșează sistemul de recompensă din creier, asociat cu plăcerea. Deci, nu este vorba doar de satisfacția gustului, ci și de plăcerea pe care o simte și o generează creierul.
Evident că nu doar alimentele nesănătoase produc această bucurie a minții, dar ele sunt factorul principal și oferă intens această senzație de satisfacție. Mai mult, vom reveni la acest tip de preparate de fiecare dată când avem nevoie să ne simțim bine, să ne alinăm și alintăm pe noi înșine și să ne oferim confort.
Amintește momentele fericite
Unul dintre componentele cheie, care definesc „comfort food”, este nostalgia. Poate că în copilărie sau adolescență, tradiția dimineților de weekend erau clătitele sau ouălele ochiuri cu bacon ori laptele cu cacao și pâinea cu unt. Sau pe parcursul primei tale relații sentimentale serioase, vineri era seară de pizza pregătită împreună. Ori poate bucuria cea mai mare la bunici era să mănânci supă de pui și macaroane cu brânză.
Toate felurile de mâncare pe care le-ai asociat cu momente calde, în care te-ai simțit bine și în siguranță vor deveni pentru tine „comfort food”. Și nu este neapărat nevoie să fie cele numite sau cele nesănătoase. La fel de bine poate să fie o felie de pepene, un măr zemos sau o porție de porridge cu miere.
Indiferent de calitățile nutritive, hrana devine confortabilă pentru minte atunci când este asociată cu amintiri frumoase, duioase, foarte dragi și cu momente bune petrecute alături de cei dragi.
Creează legături
Un alt specific al preparatelor care intră în categoria celor care aduc confort este că sunt preparate în casă, uneori având rețetele și ingredientele adaptate la stilul fiecărei familii. Acesta este ceea ce le transformă în stimuli pentru rememorarea unor momente bune, dar este și unul dintre factorii ce cultiva sentimentul de conexiune cu persoanele care nu ne sunt în preajmă și pe care le iubim sau sunt importante pentru noi. De exemplu, o studentă care locuiește pentru prima dată departe de casă poate pregăti rapid un sandviș cu brânză la grătar și să încălzească o supă de roșii la microunde pentru a-i aminti de zilele reci de iarnă de acasă.
Acest sentiment de conexiune este cu atât mai intens pentru cei care au relații familiale calde și pozitive. De fapt, oamenii cu relații de familie sănătoase, care se simt singuri, caută să-și pregătească singuri unele dintre mâncărurile lor clasice pentru că acestea le aduc un binevenit sentiment de confort sufletesc și apartenență.
Importanța aromelor
Dintre cele cinci simțuri, mirosul este unul special. Este singurul care este transmis la creier prin doar doi neuroni, nu prin trei, așa cum este în cazul celorlalte. Este cel mai vechi simț dezvoltat și totodată unul cu o vastă conexiune cu zona corticală a memoriei. Acest fapt fiziologic ne face să asociem mereu aromele, în general, deci și pe cele ale mâncărurilor, cu amintiri, emoții, stări și sentimente. Mirosul unei mâncări aduce instantaneu în câmpul conștiinței momente trăite cu intensitate.
Aroma de pâine proaspătă te poartă în bucătăria unde se coace pâine, cel de cafea te întoarce cu mintea în localul mic și cochet de pe malul Mediteranei, și-ți va reaminti de minunata vacanță, iar portocalele, vor evoca mereu Crăciunul de vis petrecut cu ani în urmă.
„Comfort food” este o continuă descoperire, o colecție de preparate pe care o îmbogățim continuu pe baza experiențelor noastre pozitive.
Avem propria listă „comfort food”
Deși există o întreagă listă de bucate care intră în această categorie, nu toată lumea are aceleași preferințe în materie de gusturi sau feluri de mâncare.
O mare parte din ceea ce considerăm a fi mâncare relaxantă și confortabilă se bazează pe modul în care am fost crescuți și pe amintirile personale asociate cu anumite alimente. Din punct de vedere nutrițional, alimentele bogate în grăsimi, zahăr și calorii ne fac să ne simțim bine temporar, iar indiciile despre ceea ce face o mâncare reconfortantă, rămân mereu subiective.
Lista „comfort food” este una foarte personală și, nu de puține ori, vorbește despre ceea ce ești, despre familia și copilăria ta, dezvăluie detalii ale stilului tău de viață, al pasiunilor și lucrurilor care te definesc și te reprezintă.
Este ușor de preparat
Prepararea mâncărurilor din categoria „comfort food” tinde să fie una ușoară, accesibilă și simplă, dar fără să fie simplistă. Un preparat cu multe de ingrediente poate să fie spectaculos și, cu certitudine gustos, dar va avea puține șanse să intre în lista ta proprie de preparate pe care să-ți dorești să le mănânci după o zi lungă și stresantă.
Din acest motiv, mâncarea care aduce cu ea starea de bine, liniște și relaxare este ușor și repede de preparat și nu este doar pentru ocazii speciale, ci face parte dintre cele pe care le poți savura, acasă, în orice moment al zilei și anului.
Cât de sănătos este ceva nesănătos
Chiar dacă printre preparatele „comfort food” se pot strecura și unele cu adevărat sănătoase, aceste mâncăruri sunt în general nesănătoase. Multe dintre mâncărurile reconfortante includ grăsimi saturate, care provin din carne roșie, brânză, unt și altele asemenea. Ingrediente bogate în carbohidrați sunt de asemenea comune în multe dintre aceste mâncăruri reconfortante. Exemplele includ orezul alb, făina albă, pastele etc. Cel mai comun dintre toate, desigur, este zahărul. Acestea sunt ușor de digerat, dar duc rapid la creșterea în greutate. Cartofii, de asemenea, sunt bogați în carbohidrați și pot avea același impact ca zahărul.
Totuși, unii cred că reacția emoțională pe care aceste mâncăruri o pot provoca este puternic terapeutică și, în cele din urmă, intens pozitivă. Partea nesănătoasă poate fi controlată fie alegând porții mici, fie înlocuind unele ingrediente cu altele mai prietenoase din punct de vedere caloric, ori reducând cantitatea de sare și zahăr și optând pentru aceste feluri de mâncare mai rar.
Este foarte important a face diferenta dintre nevoia de mâncare „comfort food” și mâncatul emoțional. În primul caz alegerile sunt conștiente, fac bine și ne liniștesc, în timp ce mâncatul emoțional este un impuls necontrolat, în fapt un gest de agresiune asupra propriei persoane.
Top 10 feluri de mâncare „comfort food”
O listă foarte comună cu feluri de mâncare „comfort food”, care oferă plăcere gustativă și o senzație de confort emoțional ar putea să fie:
- Supă de pui cu tăiței.
- Cartofi piure cu sos și carne de pui rumenită ori chifteluțe.
- Paste de diferite feluri cu sosuri bogate.
- O tocăniță picantă și consistentă cu carne de vită.
- Mâncarea de fasole cu ciolan.
- Plăcintă cu mere dulce-acrișoară.
- Sarmalele.
- Pizza de orice fel (dar în mod special cea cu brânză).
- Budincă de pâine dulce sau sărată, îmbogățită cu lapte, ouă, zahăr ori brânză și condimente.
- Preparate pe bază de orez, carne și legume (pilafurile).
În concluzie, se poate afirma cu certitudine că mâncarea „comfort food” activează substanțe chimice din creier, precum dopamina, asociate cu plăcerea și recompensa. În plus, fiind adesea bogate în carbohidrați, stimulează intens producția de serotonină în creier, hormonul fericirii.
Așa că, dacă o farfurie de supă ori o felie de pizza aduc liniște, confort și generează un sentiment deplin de siguranță, calm și fericire, atunci acestea sunt hrană pentru minte și trup în egală măsură, indiferent de totalul caloriilor pe care le conțin.
