foto: pexels.com
Cafeaua, delicioasă prin aroma sa și răspândită în întreaga lume, aduce și beneficii pentru sănătate dacă este consumată în cantitatea potrivită, adică aproximativ 3-4 cești pe zi, explică pentru ziarul La Repubblica nutriționistul italian Giorgio Calabresi. Mai multe studii sugerează că aportul de cafea reduce riscul de a dezvolta probleme cardiovasculare, diabet, boli hepatice și nu numai.
În ultimii ani, cercetările au identificat și analizat în detaliu prezența acestui ansamblu de bacterii, protozoare și virusuri, cunoscut sub numele de microbiom. Este clar că această compoziție unică de microorganisme „bune”, diferită de la o persoană la alta, are efecte importante asupra sănătății, digestiei și protecției împotriva agenților patogeni. Deși mecanismele moleculare specifice care determină aceste efecte benefice nu sunt încă pe deplin cunoscute, există o legătură certă între alimentele consumate și compoziția microbiotei.
Microbiom vs. microbiotă: care este diferența?
Termenii „microbiom” și „microbiotă” sunt adesea folosiți ca sinonime, dar nu înseamnă același lucru, amintește specialistul. Microbiota reprezintă populația de microorganisme care colonizează un anumit loc din corp, cum ar fi gura sau intestinul, și poate varia în funcție de alimentație și mediul de viață. Pe de altă parte, microbiomul este prezent de la naștere și cuprinde totalitatea materialului genetic al microbiotei.
Un grup de cercetători de la Departamentul de Biologie Celulară al Universității din Trento a aprofundat această temă de studiu. Aceștia au descoperit că consumul de cafea stimulează dezvoltarea unei bacterii specifice, Lawsonibacter asaccharolyticus, a cărei prezență este semnificativ mai mare în microbiota persoanelor care beau cafea în mod regulat, comparativ cu cele care nu consumă. Studiul, publicat în revista Nature Microbiology de către cercetătorul Paolo Manghi și echipa sa, face parte dintr-un demers mai amplu de investigare a efectelor alimentelor asupra microbiomului intestinal.
Diverse alte cercetări au evidențiat legătura dintre microbiota intestinală, alimentație și sănătate. Unele dintre acestea au arătat că modificările microbiotei pot contribui la apariția unor afecțiuni, precum obezitatea. Prin urmare, înțelegerea modului în care intestinul nostru reacționează la alimentele ingerate ar putea deschide calea către diete personalizate, adaptate nevoilor fiecărui individ. Totuși, această provocare este extrem de complexă, deoarece diversitatea moleculelor ingerate și complexitatea microbiomului intestinal necesită studii suplimentare pentru a descifra mecanismele implicate în dezvoltarea microbiotei.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Studii asupra microbiomului
În ceea ce privește cafeaua, deși datele epidemiologice colectate la scară largă, bazate pe milioane de persoane, sugerează că aceasta reduce riscul de boli cronice, cum ar fi diabetul și obezitatea, mecanismele moleculare exacte care explică aceste beneficii nu sunt încă pe deplin înțelese. Cercetătorii au ales cafeaua ca obiect de studiu deoarece este ușor de determinat frecvența și cantitatea consumului său în rândul populației. În general, oamenii fie consumă cafea în mod regulat, fie nu o consumă deloc, ceea ce facilitează analiza și compararea microbiotei dintre aceste două grupuri.
S-a constatat că în grupul format din aproximativ 2800 de indivizi care consumau cafea, bacteria Lawsonibacter asaccharolyticus era prezentă, însă aceasta se regăsea și în microbiomul celor care nu consumă cafea. Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul că speciile microbiene intestinale sunt transmise între persoanele care împart același mediu (familie, colegi de apartament, prieteni). Cu toate acestea, diferența între consumatorii de cafea și cei care nu beau cafea este semnificativă: cantitatea de Lawsonibacter asaccharolyticus în microbiomul intestinal al celor care beau cafea este de 4,5 până la 8 ori mai mare. Mai mult, există o relație directă între cantitatea de cafea consumată și abundența bacteriei.
Pentru a verifica aceste rezultate, cercetătorii au cultivat bacteria în laborator și au observat că adăugarea de cafea în mediul de cultură a stimulat creșterea Lawsonibacter asaccharolyticus, sugerând că aceasta se hrănește cu acest aliment. Ulterior, au fost analizate date epidemiologice din 25 de țări, colectate de la mii de indivizi, având informații despre microbiota intestinală și țara de proveniență, dar fără detalii despre consumul individual de cafea.
Diferențe între țări în funcție de consumul de cafea
Cercetătorii au corelat aceste date cu cele din baze de date internaționale despre consumul mediu de cafea și importurile sale în diferite țări. Astfel, s-a observat că abundența medie a Lawsonibacter asaccharolyticus este semnificativ corelată cu nivelul de consum de cafea în țările respective. În țările europene unde se consumă mai multă cafea, precum Luxemburg, Danemarca și Suedia, prezența acestei bacterii este mai mare. În schimb, în țările unde cafeaua este mai puțin consumată, precum China, Argentina și India, bacteria este aproape absentă.
De asemenea, s-a descoperit că acest microorganism este mai frecvent întâlnit în populațiile urbanizate din Occident decât în cele rurale sau din regiunile non-occidentale, unde cafeaua este mai puțin populară. Totuși, studiul nu a identificat diferențe semnificative între indivizii sănătoși și cei cu afecțiuni, ceea ce înseamnă că asocierea dintre consumul de cafea și prezența Lawsonibacter asaccharolyticus se regăsește indiferent de starea de sănătate.
Un alt aspect important este că bacteria Lawsonibacter asaccharolyticus a fost descoperită și clasificată abia în 2018. Așadar, nu este clar dacă prezența sa în intestin are un impact direct asupra sănătății. Ceea ce este cert este că există o legătură puternică între consumul de cafea și această bacterie, dar nu s-a demonstrat încă dacă aceasta este responsabilă pentru efectele benefice ale cafelei.
Explorarea microbiomului nostru, moștenit genetic, precum și a microbiotei, care se dezvoltă în funcție de alimentație, mediu și stil de viață, este o călătorie încă lungă și plină de surprize.
