Buzău: Colecţia Băncii de Resurse Genetice Vegetale include 20 de soiuri de crizanteme, între care şi două comestibile

Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău deţine în colecţie 20 de soiuri de crizanteme de dimensiuni şi culori diferite, două dintre acestea, comestibile, fiind în curs de omologare, potrivit reprezentanţilor instituţiei, transmite Agerpres.

În luna noiembrie, perioadă care coincide cu temperaturi mai scăzute şi precipitaţii, zeci de tufe sub forma unor bulgări coloraţi pot fi observate la BRGV. În colecţia de crizanteme se regăsesc soiuri cu flori albe, bicolore, roşii sau portocalii, de diverse dimensiuni.

“Avem o colecţie bogată de crizanteme. Sunt undeva stabilizate peste 20 de soiuri. Cunoscute popular sub denumirea de tufănele, dar sunt varietăţi de crizanteme ameliorate, foarte multe au fost recuperate sau găsite în gospodării. În timp ne gândim să lărgim spaţiul acordat acestei specii, pentru că este o specie cu multiple întrebuinţări, plecând de la partea alimentară, de la varietăţile comestibile şi apreciate pentru beneficiile medicinale, mergând până la cele care sunt ornamentale, şi sigur, au multe alte proprietăţi, sunt şi repelente pentru anumiţi dăunători. Acestea care rodesc tufă globuloasă de regulă, tradiţionale, nu necesită îngrijiri deosebite, ci doar trebuie udate la timp şi eliberate de buruieni. Dar în rest, nu au nevoie de tratamente chimice, sunt plante rezistente. Crizantema se cultivă de mult în România, mai ales la nivel gospodăresc, cele ameliorate au fost cultivate începând cu anii ’50, mai intensiv în România, în general în sere, în spaţii protejate, pentru a avea o floare frumoasă pentru comercializare”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.

Crizantema, regina florilor de toamnă, utilizată intens şi în industria parfumeriei, poate fi cultivată atât în exterior, cât şi în ghivece, la interior, având dimensiuni variate, cu o rezistenţă ridicată la temperaturi scăzute şi dăunători.

“Mirajul acesta al culorilor este atrăgător la această specie şi merită lucrat pe ea. Pe sectorul floricol, încercăm să salvăm cât se poate de multe din aceste varietăţi. Specia aceasta poate să se exprime în diverse feluri, forme şi mărimi. Este o specie care are o mare biodiversitate de culori, de tipuri de floare, de talie. Sunt şi varietăţi care pot fi cultivate minion, cu tufa mică, bătute, pot fi cultivate şi în ghivece, şi în jardiniere”, precizează cercetătorul BRGV.

Între varietăţile de crizanteme de la BRGV Buzău se regăsesc şi două soiuri comestibile, pregătite pentru a fi omologate. Potrivit specialiştilor, în Catalogul european al plantelor legumicole nu este înregistrat niciun soi de crizantemă, dar nici în România. Crizantema comestibilă este folosită ca legumă, pentru frunze şi flori, atât în salate, cât şi la prepararea ceaiurilor.

“Crizantema comestibilă a fost o premieră pentru noi şi avem două soiuri. Unul în curs de omologare, pe celălalt îl pregătim. Soiurile se diferenţiază prin culoarea florii. Una are floarea galbenă, iar cealaltă galbenă şi ornată la vârful petalelor cu alb. Deci practic o combinaţie frumoasă între alb şi galben. Este vorba despre o specie de crizantemă care nu a fost în România. Se consumă partea vegetativă, frunzele, lăstarii tinerii şi chiar florile tinere. Are un gust deosebit, pot fi folosite în preparate culinare, în salate, în asociere. Are un gust similar morcovului, dar nu întâmplător, pentru că este bogată în caroten pe care organismul îl asimilează cu uşurinţă. Aşa cum consumăm morcovul şi ne bucurăm de gustul, aroma lui, aşa şi crizantema are o aromă specifică, asemănătoare cu cea a morcovului. Este o premieră pentru România, pentru că este o plantă comestibilă, o plantă medicinală, este o plantă ornamentală şi, ceea ce este foarte important, se înmulţeşte prin seminţe. Este o mare realizare, pentru că în zona aceasta, a crizantemelor, ştim că nu se înmulţesc pe cale vegetativă şi atunci putem păstra cu uşurinţă seminţele, putem a înfiinţa cu uşurinţă cultura”, a dezvăluit Costel Vînătoru.

Potrivit conducerii BRGV, dezvoltarea sectorului floricol din România ar putea conduce la dezvoltarea economiei, în contextul importurilor masive de flori.

“Sunt resurse genetice valoroase. Multe dintre ele nu sunt explorate, cunoscute suficient. Încercăm să le explorăm din punct de vedere genetic, să stabilizăm genetic aceste soiuri şi să le amprentăm genetic. Dacă ne uităm în cataloagele vechi din România, da, s-au pierdut foarte multe soiuri în zona aceasta. Acum, sigur, încercăm să refacem din această zestre şi sperăm ca în scurt timp să avem aceste resurse puse la adăpost pentru generaţiile viitoare. Este un sector care a fost neglijat, este un sector care, am putea spune că aduce undeva pierdere economiei naţionale. De ce? Pentru că România este mare importator de flori. Dacă am constata câţi bani pleacă din România pe importul de flori, sigur, ar trebui să ne gândim să facem ceva, condiţiile climatice din România sunt bune pentru multe specii floricole. Aşa cum menţionăm acum crizantema, care poate fi cultivată în România fără probleme, atât în spaţii protejate, cât şi în câmp. Important este să doreşti să faci asta”, subliniază directorul BRGV Buzău.

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale Buzău este o instituţie publică de cercetare, aflată sub coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Instituţia are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea – dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice.