foto: leurispes.it
Prin agromafii italienii denumesc fenomenul prin care organizațiile criminale folosesc în agricultură forța de muncă ilegală sau imigranții aflați în procedură de azil, în perioada de așteptare după ce depun cererea. Și se mai referă și la tot ce înseamnă producții alimentare paralele, fantomatice, care nu plătesc taxe și își găsesc canale de distribuție rapidă, fiind, astfel, greu de eradicat.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cifra de afaceri a acestor organizații a ajuns la peste 25 de miliarde de euro, un nivel care reprezintă o dublare, raportat la nivelul de acum un deceniu, relatează agenția Ansa.
Aceste concluzii apar în noul Raport realizat de mai multe organizații importante: Coldiretti, cea mai mare organizație a producătorilor agricoli direcți, institutul de cercetări socio-economice Eurispes și Fundația Observatorul Agromafiilor, prezentat la Roma.
Sectorul agroalimentar, cu o valoare totală a lanțului extins de 620 de miliarde de euro și exporturi de aproximativ 70 de miliarde, este extrem de atractiv pentru crima organizată. Motiv pentru care tentativele mafiei de a-și extinde influența asupra multiplelor ramuri ale industriei alimentare sunt în creștere, se afirmă în raport.
Un exemplu grav este exploatarea imigranților prin intermediul așa numitului fenomen de caporalat, gestionat de rețele criminale italiene și străine. „Caporalii” sunt reprezentanți neoficiali ai organizațiilor care se ocupă de recrutarea și plasarea forței de muncă ilegală prin intermediul unor cooperative fantomă.
Organizații cu tentacule până în Asia
Un fenomen recent semnalat de raport este apariția organizațiilor transnaționale care conectează Italia cu alte țări din afara UE, acționând de facto ca agenții informale pentru recrutarea ilegală de forță de muncă agricolă. Anchete recente arată că aceste rețele, profitând inclusiv de decretele privind fluxurile de muncitori străini, organizează sosirea lucrătorilor din subcontinentul indian (în special din India și Bangladesh), în schimbul unor sume consistente. Ajunși în Italia, acești lucrători sunt exploatați fără nicio protecție legală.
Mecanismul se bazează în principal pe fenomenul „cooperative fără teren”, structuri juridice care oferă forță de muncă sezonieră fermelor, dar plătesc angajații cu până la 40% mai puțin decât salariile prevăzute în contractele naționale sau locale, deseori fără ca firmele agricole beneficiare să știe.
Infiltrările se extind spre sectorul public și spre sectorul HoReCa
De asemenea, unul dintre obiectivele principale ale agromafiilor este accesarea fondurilor publice și controlul piețelor și al contractelor publice, folosind profesioniști dispuși să colaboreze și documente false. Infiltrările se extind și spre restaurante, piețe de legume și fructe și lanțuri mari de distribuție, dar și spre fraude alimentare propriu-zise: produse contrafăcute sau fără etichetă clară, vândute adesea în magazine tip discount.
Printre sectoarele cele mai afectate se numără vinul, uleiul, furajele și orezul, cu utilizarea de pesticide interzise și certificate bio false provenind din importuri. Un capitol aparte îl reprezintă răspândirea fenomenului „Italian Sounding” (produse care par italiene, dar nu sunt) și fraudele legate de ambalaje.
