Sursa foro: pixabay.com
Comisia Europeană a înaintat, la începutul acestui an, o comunicare către celelalte mari instituții europene, Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, o comunicare cu titlul ”Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar – Împreună pentru construirea unui sector agricol și alimentar al UE atractiv pentru generațiile viitoare”.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Documentul, esențial în ce privește viitorul sectorului agroalimentar european, deși au trecut câteva luni de la publicarea acestuia, a fost slab dezbătut în România. Audiența redusă și lipsită adesea de bună credință a favorizat vehicularea în spațiul public, din păcate, inclusiv în presa agricolă, a unor teze negative la adresa Uniunii Europene, mergând până la a profera minciuna că nu vor mai fi acordate subvenții de la Bruxelles pentru fermieri.
Este încă o dovadă a faptului că documentele europene, chiar dacă sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nu ajung să fie cunoscute pe deplin în România, fiind preferată difuzarea de mesaje panicarde, care influențează în rău starea de spirit a fermierilor, și așa tracasați de alți factori: meteorologici, instituționali, economici, etc.
G4Food a consultant documentul menționat mai sus, pe palierul financiar, și prezintă, pentru o bună informare a fermierilor români, modul în care vede Comisia Europeană finanțarea sectorului agroalimentar până în 2040, în ce privește sprijinul public.
Mai întâi, Comisia Europeană recunoaște că ”în medie, venitul agricol global per lucrător este în continuare semnificativ mai mic decât salariul mediu din întreaga economie (60 % din salariul mediu în 2023), în pofida eforturilor depuse”.
În opinia forului european, ”fermierii nu doresc să depindă de sprijinul public, dar natura volatilă a acestei profesii și dezechilibrele pieței impun adesea acest lucru. La definirea diferitelor măsuri menite să asigure un nivel de trai echitabil, trebuie să ne bazăm pe toate sursele de venit: venituri de pe piață, sprijin public, precum și surse de venit complementare diversificate și noi”.
Recitiți vă rog: ”venituri de pe piață, sprijin public, precum și surse de venit complementare diversificate și noi”.
Subvențiile și granturile rămân!
”…sprijinul public prin intermediul Politicii Agricole Comune ( PAC ) rămâne esențial pentru a sprijini veniturile fermierilor”.
Departe de a stopa finanțarea agriculturii ( prin plăți directe/subvenții și granturi pentru dezvoltare rurală ), Comisia Europeană recunoaște importanța sprijinului de la bugetul public a fermierilor și pledează pentru menținerea acestuia:
”Pentru a asigura continuitatea agriculturii, care să fie atractivă pentru generațiile viitoare de fermieri din întreaga UE, sprijinul public prin intermediul PAC rămâne esențial pentru a sprijini veniturile fermierilor. Plățile directe din cadrul PAC joacă în continuare un rol esențial în sprijinirea și stabilizarea veniturilor agricole la nivel de fermă, reprezentând, în medie, 23 % din veniturile fermelor în 2020”.
Anumite schimbări sunt însă preconizate. De pildă, simplificarea PAC și creșterea echității în alocarea banilor către beneficiari:
”Viitoarea Politică Agricolă Comună, ca parte a viitoarelor propuneri privind Cadrul Financiar Multianual ( CFM ), va fi mai simplă și mai bine direcționată, pentru a sprijini o politică agricolă a UE ambițioasă și orientată spre viitor. Ea va defini un echilibru mai clar între politicile de reglementare și cele bazate pe stimulente care îi afectează pe fermieri.
Bani pentru producția de alimente și conservarea mediului
”Comisia recunoaște că imaginea publică a PAC a fost afectată de percepțiile privind lipsa de echitate în distribuirea plăților în unele teritorii”.
Ca principiu general, sprijinul viitor prin PAC va fi, prin urmare, direcționat mai mult către fermierii care se angajează în mod activ în producția de alimente, în vitalitatea economică a fermelor și în conservarea mediului. Această abordare ar trebui, de asemenea, să ia în considerare prioritizarea producției de produse agricole, care sunt esențiale pentru autonomia strategică și reziliența UE. Comisia recunoaște că imaginea publică a PAC a fost afectată de percepțiile privind lipsa de echitate în distribuirea plăților în unele teritorii.
Comisia Europeană are în vedere acordarea sprijinului financiar public și către categoriile de fermieri care nu fac față poverii administrative:
”Fermierii mici și mijlocii formează structura socială a zonelor rurale, protejând natura și mijloacele de subzistență. Aceștia ar trebui să dispună de condiții care să le permită să desfășoare activități agricole fără sarcini administrative excesive. Având în vedere amploarea acestora, Comisia va lua în considerare creșterea atractivității și extinderea utilizării instrumentelor simplificate de sprijin pentru venit, cu un sistem optimizat de condiții și controale”.
De asemenea, fermierii din zonele mai puțin favorabile activității lor, tinerii fermieri și noii fermieri sunt avuți în vedere pe mai departe de forul de la Bruxelles:
”Sprijinul ar trebui să fie direcționat în continuare către fermierii care au cea mai mare nevoie de sprijin, acordând o atenție deosebită fermierilor din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, tinerilor și noilor fermieri, precum și fermelor mixte.
Se va avea în vedere utilizarea sporită a unor măsuri precum degresivitatea și plafonarea plăților, ținând seama de diferitele realități structurale și sectoriale ale statelor membre. Toți fermierii ar trebui să beneficieze în continuare și de instrumente precum plățile pentru servicii ecosistemice care vor fi raționalizate și simplificate, precum și de sprijin pentru investiții și de instrumente de gestionare a crizelor și a riscurilor”.
Flexibilitate pentru fermieri
”Comisia va orienta viitoarea PAC favorizând mai degrabă stimulentele în locul condițiilor”
Pe baza experienței acumulate cu actualele planuri strategice ale PAC, este necesar să se raționalizeze și mai mult modul în care este pusă în aplicare PAC. Complexitatea actuală necesită o abordare mai strategică.
Viitoarea PAC pentru perioada de după 2027 se va baza pe obiective de politică de bază și pe cerințe de politică specifice, acordând în același timp statelor membre o mai mare responsabilitate și răspundere cu privire la modul în care îndeplinesc aceste obiective.
Flexibilitatea va fi extinsă la fermieri, oferindu-le o mai mare posibilitate de a lua măsurile necesare în conceperea unor practici agricole mai adaptate fermelor și contextului lor. Sistemul actual de condiționalitate va fi simplificat. Fermierii au răspuns pozitiv la introducerea eco-schemelor, care îi recompensează pentru furnizarea unor servicii ecosistemice care depășesc cerințele obligatorii. Comisia va orienta viitoarea PAC favorizând mai degrabă stimulentele în locul condițiilor.
Este limpede că fermierii europeni, deci și cei români, vor beneficia și după 2027 ( PAC 2027 – 2034 ) de sprijin financiar din bugetul european. În ce mod vor fi alocați banii, dacă fondurile pentru PAC vor rămâne distincte sau vor fi incluse în alte bugete, fapt prezentat ca dezavantajos pentru fermieri, de către liderii de organizații agricole, acestea sunt subiecte pentru discuții separate.
Documentul Comisiei Europene înaintat celorlalte instituții europene principale subliniază clar că subvențiile și granturile pentru fermieri vor fi acordate și după 2027, desigur, cu anumite inovații în ce privește regulile de sprijin.
Propuneri legislative concrete privind viitoarea PAC 2028 – 2034, având ca bază documentul Comisiei Europene, sunt așteptate la nivel instituțional european în toamna acestui an.
