FOTO: Dreamstime/Martin Šandera
Schimbările climatice și fenomenele meteo extreme pun presiune pe agricultura europeană. În fermele de lapte, stresul termic a devenit o provocare serioasă, cu efecte directe asupra productivității, sănătății și rentabilității. Dacă în urmă cu câțiva ani supraîncălzirea animalelor părea o situație izolată, astăzi valurile de căldură se prelungesc săptămâni întregi, potrivit farmer.pl.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Anul trecut, canicula a adus pierderi mari Poloniei. În iunie și iulie 2024, multe regiuni au înregistrat temperaturi de 34-35°C, iar luna august nu a adus răcirea așteptată. Rezultatul: vacile de lapte au fost expuse perioade lungi la temperaturi care depășesc cu mult zona lor de confort termic, situată între 5°C și 20°C.
Vacile de lapte, mai ales cele cu potențial genetic ridicat, sunt extrem de sensibile la supraîncălzire. Metabolismul intens și masa corporală mare îngreunează eliminarea căldurii. La temperaturi de peste 22-23°C, în special dacă umiditatea este ridicată, organismul lor începe să lupte pentru menținerea echilibrului termic.
Indicatorul THI (Temperature-Humidity Index) este folosit pentru a evalua riscul. Când valoarea depășește 68, apar primele semne: letargie, respirație accelerată și scăderea consumului de furaje. Pe măsură ce căldura crește, efectele devin tot mai grave, ducând la scăderea producției de lapte, probleme de reproducere și risc crescut de boli metabolice.
Stresul termic nu înseamnă doar disconfort pentru animale, ci pierderi economice importante. Producția de lapte scade, iar calitatea acestuia se deteriorează. Fermierii trebuie să investească în sisteme de răcire, ventilație și adaptări costisitoare pentru grajduri. Toate acestea cresc cheltuielile într-un sector deja afectat de fluctuații de preț și concurență internațională.
România: aceeași problemă, același stres
Și România s-a confruntat cu temperaturi extreme în 2024. În sudul și estul țării, termometrele au urcat frecvent peste 35°C, iar în iulie s-au atins chiar și 39°C în unele zone. Fermierii români reclamă aceleași efecte: scăderea producției de lapte, creșterea riscului de boli și pierderi financiare. În lipsa unor investiții în sisteme moderne de ventilație și răcire, multe ferme din România au apelat la soluții de avarie, cum ar fi adăparea intensivă și reducerea perioadelor de pășunat.
Experții avertizează că, la fel ca în Polonia, valurile de căldură vor deveni o realitate anuală în România. Speciașiștii spun că avem nevoie de adaptare urgentă, altfel costurile pentru crescători vor exploda în următorii ani. Ei recomandă, de asemenea, o combinație de măsuri: ventilație intensificată, umbrire, adăpare frecventă și optimizarea rațiilor alimentare. Tot mai des, fermele poloneze analizează investiții în tehnologii moderne, cum ar fi ventilatoare inteligente și sisteme automate de răcire prin ceață.
Pe termen lung, adaptarea genetică a efectivelor și schimbarea calendarului de producție ar putea deveni obligatorii. „Fără soluții rapide și investiții serioase, stresul termic riscă să devină una dintre cele mai mari provocări pentru zootehnia europeană”, avertizează experții.
