Peste 2,5 miliarde de adulți din lumea întreagă sunt supraponderali și peste 890 de milioane de adulți suferă de obezitate, o boală cronică ce este caracterizată prin depozite excesive de grăsime în corp care pot afecta sănătatea.
„Atunci când mănânci prea mult și consumi prea puțină energie, balanța energetică se dezechilibrează și se instalează obezitatea. În peste 90% din cazuri obezitatea este de aport, principalul vinovat fiind mâncarea”, susține dr. Oana Parlițeanu, medic specialist diabet, nutriție, boli metabolice. Specialista avertizează că epidemia de obezitate este un fenomen în creștere alarmantă în România.
Datele recente arată că 43% dintre adulții de pe mapamond erau supraponderali în 2022 și aproximativ 16% dintre adulții cu vârsta de 18 ani și peste din întreaga lume erau obezi în 2022. S-a înregistrat o creștere de 18% a supraponderalității (greutate corporală peste normal) față de 1990 la persoanele cu vârste peste de 18 ani și erau supraponderali. Prevalența obezității s-a dublat între 1990 și 2022 la nivel mondial, astfel că 1 din 8 persoane din lume se confruntă cu obezitatea în 2022. Epidemia de obezitate este globală, drept urmare a fost denumită sugestiv de către Organizația Mondială a Sănătății „globesity”, iar unii medici o numesc chiar pandemie.
Mâncarea, doar un combustibil pentru organism
„În epoca preistorică, noi eram vânători, prin urmare vara și iarna vânam, dar culegeam și fructe pe care le mâncam. Nu aveam unelte, nu aveam congelatoare, nu aveam metode de conservare”, a spus medicul diabetolog, explicând cum se hrănea omul preistoric.
Acesta vâna un mamut și împreună cu tribul îl mânca pe tot. Dacă nu consuma tot mamutul, se strica și poate nu mai reușea să vâneze alt mamut peste o lună.
„Omul mânca foarte mult din acel mamut, iar corpul său făcea un depozit de energie, un depozit de calorii, prin care își asigura supraviețuirea până la următorul vânat. Și așa am supraviețuit ca rasă. În momentul de față, în 2024, nu mai vânăm, nu mai culegem, nu mai depunem niciun efort să ne procurăm hrana. O luăm direct din supermarket sau de cele mai multe ore ne este livrată direct acasă, gata preparată. Dar noi mâncăm tot ca în epoca de piatră ca să supraviețuim”, a atras atenția dr. Oana Parlițeanu.
Singurii evrei care au supraviețuit în lagărele de concentrare au fost cei care aveau obezitate. „Pentru că au avut acel depozit, acea cămară de energie, aceștia au putut să supraviețuiască multă vreme fără să mănânce, dar în zilele noastre, obezitatea ne omoară mai devreme”, susține medicul specialist în diabet, nutriție și boli metabolice.
Necesarul de calorii zilnic pentru o persoană se calculează în funcție de vârsta acesteia și efortul fizic. Se face un calcul astfel: se înmulțește greutatea ideală cu un indice al activității fizice, respectiv 20-25 la persoanele sedentare și la cele imobilizate la pat, 30 activitate fizică mică până la moderată, 35 activitate fizică mare, 40 la sportivii de performanță.
La o greutate ideală de 60 de kilograme cu o activitate moderată, necesarul este de 1.800 calorii pe zi, sub această valoare persoana slăbește, peste se îngrașă.
„Mâncarea este combustibilul nostru, benzina cu care corpul nostru funcționează. Dar când alimentăm prea mult corpul, el nu va arunca excesul pe care l-a primit, ci îl va păstra și îl va transforma în depozit pentru zile grele. Dacă în trecut organismul avea capacitatea de a arde acele calorii în exces, dacă mai multe kilograme însemna o șansă mai bună să supraviețuiască în fața unor boli, acum a fi gras nu înseamnă și sănătos. Obezitatea este o boală și poate duce la multe alte boli!”, a subliniat dr. Oana Parlițeanu.
Obezitatea o boală, care determină alte boli
Cea mai utilizată metodă de măsurare și identificare a obezității este indicele de masă corporală (IMC), calculat ca greutate în kilograme împărțită la înălțimea în metri. În cazul adulților, un IMC ≥30kg/m2 este definit ca obezitate. IMC-urile mai mari sunt, de asemenea, clasificate ca obezitate severă, inclusiv obezitate grad II (≥35 kg/m2) și obezitate grad III (≥40 kg/m2).
Persoanele cu obezitate au un risc crescut de diabet de tip 2 și boli de inimă, dar și de anumite tipuri de cancer. Obezitatea poate afecta sănătatea oaselor și fertilitatea, influențează în mod direct calitatea vieții, afectează somnul, mișcarea.
„Foarte mulți pacienți vin la mine și îmi spun, nu știu de ce m-a trimis medicul de familie, cardiologul, pneumologul la dvs. că eu nu sunt bolnav, sunt doar gras. Greșit. Bolile care derivă din obezitate sunt foarte multe. Și dacă nu tratezi obezitatea, o să ajungi să tratezi mai multe boli”, avertizează medicul diabetolog, care explică ce organe îmbolnăvește grăsimea corporală în exces.
„Inima este făcută să bată pentru un număr de kilograme. Dacă va împinge sânge pentru număr dublu de kilograme, va obosi și se va instala insuficiența cardiacă. Se îngroașă peretele inimii, apare hipertensiunea arterială, sindromul de apnee în somn, dislipidemia. Articulațiile sunt făcute să țină un anumit număr de kilograme. Cartilagiile dintre oase care se tocesc pentru că e presiunea care vine peste ele. Sunt multe boli care pot duce la mortalitate cardiovasculară extrem de crescută. Și da, speranța de viață a unei persoane cu obezitate este mai mică decât a unei persoane cu greutate normală”.
România „campioană” la copiii cu greutate
În urmă cu câteva decenii, România privea cu mirare la americani și germani cum luptă cu fenomenul obezității și stătea liniștită în privința acestei epidemii.
„Abordarea obezității la nivel global nu a fost niciodată atât de critică. În ultimele trei decenii am văzut o creștere a numărului de persoane afectate și totuși, în ciuda cunoștințelor sporite despre ea, nicio țară nu a fost reușit cu succes să reducă prevalența obezității la nivel național”, arată Atlasul Mondial al Obezității, 2022, publicat de Federația Mondială a Obezității. Potrivit estimărilor Atlasului, 4 miliarde de oameni la nivel global vor trăi fie cu obezitate, fie supraponderalitate până în 2035, ceea ce înseamnă că 1 din 4 persoane va avea obezitate.
În ceea ce privește România, conform previziunilor Atlasului din 2023, rata de creștere a obezității până în 2035 va fi de 2,1% pe an în cazul adulților și de 5,6% pe an al copiilor, ceea ce ne situează în rândul țărilor cu cea mai accentuată rată de creștere a obezității la copii.
„Și în România vor crește alarmant cotele obezității atât la copil cât și la adult. Primul pas este să conștientizăm cum și cât mâncăm și dacă avem în familie sau noi suntem supraponderali ori suferim de obezitate. Apoi să înțelegem că asta este o problemă și o boală și să cerem ajutor. Obezitatea este o pandemie și cred că ar trebui să existe și politici de sănătate publică, să încercăm să educăm copiii încă din școală, despre ce înseamnă alimentația și nutriția, să existe cursuri pentru părinți și copii de alimentație corectă”, e de părere dr. Oana Parlițeanu, medic specialist diabet, nutriție, boli metabolice.
Surse: WHO, World Obesity Atlas 2023, WorldObesity.org
Sursa foto: Pexels/Andres Ayrton
Tanti Oana nu a mentionat nici macar o data (sau cel putin nu apare in articol) excesul de zahar si carbohidrati simplii pe care ii ingereaza romanul.
Parintii isi indoapa copiii cu tot felul de dulciuri si sucuri incarcate cu zahar.
De la zahar apare obezitatea si diabetul, ci nu de la carne, salate si legume.