Sursa foto: Pexels
Datele statistice arată că Estul Germaniei a făcut progrese în ultimul deceniu pentru a ajunge din urmă Vestul mai bogat, însă acest succes nu a reuşit să înlăture pesimismul economic ce a alimentat un avans al partidelor antisistem, arată o analiză Reuters, transmite Agerpres. Înaintea alegerilor care vor începe la 1 septembrie în trei landuri din Estul Germaniei, sondajele arată că două partide antisistem, unul de extremă dreapta şi altul de extremă stânga, regrupează între 40% şi 50% din preferinţele electoratului, iar un studiu recent arată că jumătate dintre est-germani sunt convinşi că regiunea lor stagnează din punct de vedere economic.
Acelaşi studiu, realizat de institutul economic IW, arată că o cincime dintre cei din Est se simt lăsaţi în urmă. Însă, datele economice oferă o imagine diferită. În ultimul deceniu produsul economic per capita a crescut mai mult în Estul decât în Vestul Germaniei, rata şomajului a scăzut în Est, în timp ce a crescut în Vest, iar muncitorii din Est au beneficiat de majorări salariale mai consistente.
Totuşi, alegătorii au o viziune diferită. “Economia din Thuringia este într-o situaţia slabă, în special în Eisenach”, spune Louis Huettig, un student în vârstă de 20 de ani, în timp ce aşteaptă în piaţa din Eisenach să înceapă un eveniment electoral al partidului populist Buendnis Sahra Wagenknecht (BSW), care combină conservatorismul social cu teoriile economice de stânga.
Economiştii spun că discursul conform căruia fosta Republică Democrată Germane (RDG) este ruda săracă permanentă, chiar şi după mai multe decenii de la reunificare, pur şi simplu nu mai este adevărat. “Această veche poveste că Germania de Est este într-o situaţie economică mult mai proastă decât Germania de Vest este una învechită”, spune Holger Schmieding, economist şef la Berenberg. Atunci de ce partidele tradiţionale şi Guvernul central de la Berlin au probleme în a modifica percepţiile oamenilor? Unul dintre motivele pentru care mesajul referitor la progresele regiunii nu este auzit este că diferenţele de venit şi avuţie dintre Vest şi Est nu au dispărut, deşi s-au redus, iar progresul este o idee mai greu de crezut atunci când vecinul tău este în continuare într-o situaţie mai bună.
Economiştii subliniază că, între 2014 şi 2022, salariul mediu orar a crescut cu 735 de euro în Est comparativ cu 585 de euro în Vest, iar costul traiului mai mic în Est decât în Vest a adus veniturile reale şi mai aproape. Totuşi, media salariului brut al unui muncitor din Est, de 3.013 euro pe lună, rămâne sub cel de 3.655 de euro cât primeşte un muncitor din Vest. “Salariile sunt încă mult prea mici comparativ cu salariile din Vest pentru aceeaşi muncă”, spune Dieter Laudenbach, un candidat al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Rata şomajului în Germania de Est rămâne mai mare, la 7,8%, comparativ cu cea din Vest, de 5,1%, chiar dacă a scăzut cu 1,7 puncte procentuale începând din 2013 şi până în prezent, în timp ce a crescut în Vest cu 0,2 puncte procentuale, arată datele din studiul IW.
Un alt motiv pentru care mesajul referitor la progresele Germaniei de Est nu este auzit de alegători are legătură cu politicile verzi ale Berlinului, care fac Guvernul de coaliţie şi mai puţin popular în Est. Zona din Estul Germaniei este una mai rurală decât restul ţării, în condiţiile în care peste 10% din forţa de muncă activă a regiunii lucrează în agricultură şi sectorul forestier, comparativ cu o medie naţională de doar 1,2%, iar accentul pus pe extinderea energiei verzi este văzut ca o ameninţare la adresa sectorului agricol.
Cel mai probabil însă, cea mai mare sursă de pesimism în Est are legătură cu migraţia de după reunificare, dinspre Est spre Vest, care a alimentat un sentiment de abandonare în rândul celor care au rămas în Est, spune preşedintele institutului economic DIW, Marcel Fratzscher. “Cea mai importantă explicaţie pentru avansul AfD şi BSW în Germania de Est are legătură cu caracteristicile demografice”, afirmă Fratzscher. Chiar dacă marile centre urbane din vestul Germaniei, precum Hamburg, Munchen, Frankfurt sau Koln, au propriile lor probleme, precum explozia chiriilor, ele continuă să atragă persoane tinere şi educate, cu consecinţe grave pentru serviciile publice vitale.
“Acolo de unde tinerii bine calificaţi pleacă, şcolile şi spitalele se închid, şi acolo voturile pentru AfD şi BSW sunt mult mai mari”, subliniază Fratzscher. Nina Kuessau, 28 de ani, spune că acesta este motivul pentru care a plecat din Thuringia şi s-a mutat la Koln. “Sunt mult prea puţini profesori în şcoli şi probleme cu doctorii. Cred că mulţi oameni sunt îngrijoraţi că nimeni nu va avea grijă de ei şi de aceea au senzaţia că au fost lăsaţi în urmă”, spune Nina Kuessau.
Imigraţia este un alt subiect fierbinte, fiind menţionată chiar drept preocupare principală a alegătorilor din Saxonia şi Thuringia, într-un sondaj recent. Chiar dacă recensământul din 2023 a arătat că străinii reprezintă 7,9% din populaţia Germaniei de Est, mai puţin de jumătate faţă de situaţia din Vest, atât AfD cât şi BSW se opun creşterii numărului de emigranţi. Cele două formaţiuni susţin că, în loc să rezolve problemele cu criza forţei de muncă, mai mulţi emigranţi ar pune noi presiuni asupra serviciilor publice. Însă, economiştii avertizează că, la fel ca alte idei ale partidelor antisistem, opoziţia lor faţă de emigranţi ar putea avea consecinţe nedorite. “O victorie a AfD ar putea să îi descurajeze pe muncitorii străini să vină în aceste landuri”, spune Carsten Brzeski, economist la ING Research.
