Ce se întâmplă după două zile fără proteine animale? Rezultatele neașteptate ale unui experiment pe șoareci

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Trecerea la o alimentație bazată exclusiv pe proteine vegetale a produs, în numai câteva zile, modificări ale metabolismului hepatic și o reducere pronunțată a activității fizice la șoareci, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Geneva.

Autorii subliniază însă că rezultatele obținute pe animale nu trebuie interpretate automat ca efecte ale dietei vegane asupra oamenilor, potrivit Mediafax, care citează NewsWeek.

Schimbări observate după numai două zile

Cercetătorii au urmărit efectele trecerii de la o alimentație care conținea atât proteine vegetale, cât și animale la una bazată exclusiv pe surse vegetale.

Pentru experiment au fost comparate două grupuri de șoareci: unul a primit o dietă lactovegetariană, care includea proteine animale și vegetale, iar celălalt o dietă vegană.

Pierre Maechler, profesor de fiziologie celulară și metabolism la Facultatea de Medicină a Universității din Geneva și unul dintre autorii cercetării, a explicat că după numai două zile șoarecii hrăniți exclusiv cu proteine vegetale prezentau o capacitate mai redusă de producere a glucozei.

Mai exact, ficatul animalelor era mai puțin eficient în menținerea glicemiei în perioadele de post, proces la care contribuie în mod normal aminoacizii.

În paralel, cercetătorii au observat o reducere semnificativă a activității fizice spontane. Șoarecii, care în mod normal alergau de bunăvoie pe dispozitivele amplasate în spațiul lor, au devenit mult mai puțin activi.

Efectul a fost reversibil

Potrivit cercetătorilor, modificarea comportamentului a fost rapid reversibilă după reintroducerea proteinelor animale în alimentație.

Este important însă că dieta respectivă nu conținea carne. Sursa de proteină animală folosită în experiment era cazeina, o proteină din lapte asociată procesării produselor lactate.

Oamenii de știință au identificat și modificări ale mecanismului prin care organismul gestionează amoniacul. În cazul șoarecilor hrăniți exclusiv cu proteine vegetale a scăzut producția enzimei glutamat-dehidrogenază (GDH), implicată în legătura dintre metabolismul proteinelor și cel al glucidelor.

Reducerea activității acestei enzime a fost asociată cu acumularea de amoniac în organismul animalelor.

Autorul studiului atrage atenția asupra proteinelor

Maechler susține că o alimentație vegană este posibilă, dar necesită atenție pentru asigurarea necesarului de proteine, fier și calciu, precum și suplimentarea vitaminei B12.

Cercetătorul consideră că trebuie avută în vedere și calitatea proteinelor consumate, inclusiv aportul de aminoacizi cu catenă ramificată (BCAA), precum leucina, izoleucina și valina. Printre sursele vegetale indicate de acesta se numără tofu, nucile și lintea.

Rezultatele pe șoareci nu pot fi transferate direct la oameni

Alți specialiști avertizează însă că experimentul nu demonstrează că o dietă vegană produce aceleași efecte asupra oamenilor.

Dr. Neal Barnard, profesor de medicină la George Washington University School of Medicine, a atras atenția că enzima GDH studiată prezintă diferențe importante între specii și că metabolismul șoarecilor nu este identic cu cel uman.

El a invocat cercetări efectuate pe oameni care au asociat alimentația vegetală cu un control mai bun al glicemiei și cu îmbunătățirea unor indicatori ai sănătății ficatului.

Prin urmare, studiul nu poate fi interpretat ca o demonstrație că dieta vegană provoacă probleme hepatice la oameni.

Autorii consideră că următorul pas important este realizarea unor cercetări similare pe subiecți umani, în special pentru a analiza ce se întâmplă imediat după schimbarea surselor de proteine din alimentație.