REPORTAJ FOTO | Te-ai întrebat vreodată cum ajunge apa în sticla de pe masa ta? Am urmărit drumul unei sticle Dorna, de la izvor la fabrică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O deschidem aproape fără să ne gândim. Apa dintr-o sticlă de pe masa de prânz sau pe care o bem în parc pare un produs simplu, dar drumul ei începe cu mult înainte de supermarket și, în cazul Dorna Izvorul Alb, la peste 1.100 de metri altitudine, în Munții Suhard.

Am mers la sursa Dorna Izvorului Alb și apoi la fabrica din Poiana Negrii pentru a urmări traseul apei, de la locul în care precipitațiile pătrund în sol până la momentul în care sticla este pregătită să plece spre magazine.

Totul începe în munte

La baza vârfului Oușorul, în Masivul Suhard, se află perimetrul de exploatare Izvorul Alb. Altitudinea este de aproximativ 1.100 de metri, iar aici se află șase captări folosite pentru îmbutelierea apei Dorna Izvorul Alb. Fabrica din Poiana Negrii, unde sunt îmbuteliate apele minerale naturale Dorna, Dorna Izvorul Alb și Dorna Poiana Negri, se află în zona Dornelor.

„Este amplasat într-o zonă cu activitate umană și dezvoltare industrială reduse, ceea ce contribuie la menținerea condițiilor naturale din jurul resursei hidro-minerale”, explică Andreea Albu, geolog.

În cazul Izvorului Alb, zona de alimentare a zăcământului se află la aproximativ 1.300-1.500 de metri altitudine. Potrivit reprezentanților companiei, o parte importantă a acestei zone este protejată prin restricționarea accesului.

Un exemplu este terenul de 51 de hectare aflat în administrarea Coca-Cola HBC România din 2011. Înainte de această perioadă, zona era folosită în principal ca pășune. După restricționarea accesului și renunțarea la pășunat, vegetația forestieră a început să se refacă natural.

„Cu ajutorul vântului, din coniferele de aici, s-a însămânțat și în zona de protecție și au început să crească brazi. Acest lucru este benefic și pentru noi, pentru că la ploi abundente sau în cantități semnificative, vegetația ajută să nu alunece terenul”, spune geologul.

Cum se formează apa minerală naturală

Povestea apei începe, de fapt, cu precipitațiile. Apa de ploaie și cea provenită din topirea zăpezii se infiltrează în sol în zonele în care structura geologică permite acest lucru. De aici începe un traseu subteran care poate traversa diferite straturi de rocă.

„Ce este de fapt apa minerală naturală? Provine din precipitații care se infiltrează în sol. […] Odată trecută de sol, ajunge în subsol, unde trece prin diferite roci și, pe traseul către punctul de deversare, punctul de emergență, cum sunt la noi izvoarele, se îmbogățește din punct de vedere chimic”, explică Andreea Albu.

Rocile întâlnite de apă pe acest traseu contribuie la compoziția ei minerală. În cazul sursei Izvorul Alb, apa este oligominerală, adică are un conținut redus de săruri minerale.

Apa are caracter hidrogencarbonatat-calcic, ceea ce înseamnă că printre principalele componente minerale se află hidrogencarbonații și calciul. Așa cum se menționează pe etichetă, apa Dorna Izvorul Alb are un reziduu sec de 167 mg/l, un conținut de calciu de 62,2 mg/l și un pH de 7,9.

„În cazul nostru, apa este oligominerală, adică are mineralizație scăzută […]. Este hidrogencarbonatată calcică, este bogată în hidrogencarbonat și în calciu, dar este săracă în magneziu, potasiu și sodiu”, explică geologul.

Apa ajunge în cele din urmă la suprafață prin punctele naturale de emergență, de unde este captată.

Ce se întâmplă cu apa după captare

De aici începe a doua parte a traseului, cea industrială.

Fabrica din Poiana Negrii a intrat în Sistemul Coca-Cola în 2002, iar aici sunt îmbuteliate cele trei ape minerale naturale din portofoliu: Dorna, Dorna Izvorul Alb și Dorna Poiana Negri.

Apa nu este însă transformată într-un alt produs în interiorul fabricii. Pentru apa minerală naturală, obiectivul procesului de îmbuteliere este păstrarea caracteristicilor apei de la sursă.

„Din punct de vedere fizico-chimic și microbiologic, apa îmbuteliată aici își păstrează aceleași caracteristici esențiale ca apa captată direct de la sursă”, spune Lucian Mihu.

În fabrică, apa trece printr-un proces controlat de îmbuteliere, iar parametrii sunt monitorizați pentru ca produsul să respecte cerințele de calitate și siguranță. Fabrica utilizează linii de producție pentru ambalaje PET și sticlă, iar procesele sunt susținute de sisteme de monitorizare și automatizare.

Ultimii metri până la raft

După umplerea recipientelor urmează închiderea, etichetarea, ambalarea și paletizarea. De aici, sticlele intră în fluxul logistic și ajung în magazine, restaurante sau alte puncte de vânzare.

În spatele unui gest aparent banal, acela de a deschide o sticlă de apă, există astfel două lumi care se întâlnesc: un proces geologic început cu apa care pătrunde în sol și un proces tehnologic menit să păstreze caracteristicile acestei ape până la consumator.

Pentru Dorna, punctul de pornire nu este fabrica din Poiana Negrii și nici raftul supermarketului. Este apa care se infiltrează în zona montană, trece prin straturile de rocă și ajunge, în cele din urmă, la suprafață.

De acolo începe drumul către sticla pe care o avem pe masă.