Dieta alcalină este promovată frecvent ca metodă de prevenire a bolilor și chiar de combatere a cancerului. Însă poate alimentația să modifice pH-ul sângelui? Există dovezi că o astfel de dietă poate trata cancerul?
„Răspunsul ține de modul în care funcționează organismul și de ceea ce arată cercetările științifice. Unele alimente sunt benefice, altele nu”, a declarat pentru G4Food dr. Irina Mateieș, medic primar în medicină de familie și nutriționist specializat în nutriția oncologică.
Dieta alcalină pornește de la ideea că anumite alimente reduc aciditatea organismului, creând un mediu nefavorabil dezvoltării bolilor, inclusiv a cancerului. “Unele recomandări asociate acestei diete sunt benefice: consumul de fructe și legume, reducerea alimentelor ultraprocesate și limitarea alcoolului. Problema apare atunci când aceste obiceiuri sănătoase sunt justificate prin teorii care nu au susținere științifică.
Pentru persoanele diagnosticate cu cancer, diferența este esențială. O alimentație echilibrată poate susține organismul în timpul tratamentului, însă dieta alcalină nu este un tratament oncologic și nu poate înlocui terapiile recomandate de medic”, explică dr. Mateieș.
Înainte de a adopta o dietă, este important să verificăm dacă principiile și beneficiile promise sunt susținute de dovezi științifice.
Câteva întrebări ne pot ajuta să facem o alegere informată:
Aceste întrebări sunt foarte importante pentru persoanele cu cancer, care pot avea nevoi nutriționale specific, precizează dr. Irina Mateieș.
Dieta alcalină susține că alimentele și băuturile pot modifica pH-ul organismului și că un mediu mai alcalin ar fi mai sănătos.
“În general, dieta alcalină recomandă legume, fructe, leguminoase și anumite cereale, încurajând reducerea cărnii, a lactatelor și a alimentelor considerate „acidifiante”. Unele variante presupun restricții severe, consumul exclusiv de alimente crude, apă alcalină sau suplimente speciale.
Problema este premisa centrală: ideea că alimentația poate modifica semnificativ pH-ul sângelui și că această schimbare ar putea preveni sau trata cancerul.
Nu există dovezi științifice solide că dieta alcalină poate modifica pH-ul sângelui unei persoane sănătoase, în modul promovat de susținătorii săi, sau că poate vindeca un cancer.
Faptul că anumite recomandări alimentare sunt sănătoase, nu validează, automat, teoria din spatele dietei”, spune specialista în nutriție oncologică.
pH-ul este indicatorul care măsoară aciditatea sau alcalinitatea unei soluții. Valoarea 7 este neutră, valorile mai mici indică aciditate, iar cele mai mari, alcalinitate.
Organismul nu are un singur pH. Diferitele sale compartimente au valori adaptate funcțiilor lor:
“Expresia „pH-ul corpului” este înșelătoare atunci când sugerează că întregul organism poate deveni mai acid sau mai alcalin prin dietă.
Plămânii și rinichii reglează echilibrul acido-bazic și mențin pH-ul sângelui într-un interval foarte îngust. Modificările importante pot indica probleme medicale, precum acidoza sau alcaloza, care necesită evaluare și tratament medical”, explică dr. Mateieș.
Alimentația poate influența pH-ul urinei, dar acest lucru nu înseamnă că modifică semnificativ pH-ul sângelui.
Organismul reglează permanent echilibrul acido-bazic, deoarece variațiile importante ale acidității sângelui ar afecta funcționarea celulelor și a organelor.
De asemenea, măsurarea pH-ului salivei sau urinei nu arată dacă sângele a devenit mai alcalin și nu reprezintă o metodă validată pentru diagnosticarea cancerului ori monitorizarea evoluției acestuia.
“Una dintre explicațiile folosite pentru promovarea dietei alcaline pornește de la o observație reală: mediul din jurul multor tumori poate deveni mai acid.
Celulele tumorale își pot modifica metabolismul, iar aceste schimbări contribuie la acumularea unor substanțe care acidifică mediul din jurul tumorii.
Totuși, acest fenomen nu demonstrează că aciditatea organismului provoacă apariția cancerului și nici că alcalinizarea prin alimentație poate preveni sau vindeca boala.
Mediul acid din jurul unei tumori nu este același lucru cu pH-ul sângelui. Relația dintre metabolismul tumoral și aciditate este complexă, iar consumul anumitor alimente nu s-a dovedit capabil să elimine celulele canceroase, prin modificarea pH-ului.
Dieta alcalină nu poate înlocui intervenția chirurgicală, chimioterapia, radioterapia, imunoterapia sau alte tratamente recomandate de echipa oncologică”, declară dr. Irina Mateieș.
Nu există o singură versiune a dietei alcaline. Unele variante presupun schimbări moderate, în timp ce altele recomandă eliminarea unor grupe întregi de alimente sau adoptarea unei alimentații exclusiv vegane.
“Restricțiile severe pot îngreuna asigurarea unui aport suficient de energie, proteine, vitamine și minerale.
Pentru persoanele care suferă de cancer, riscurile pot fi mai mari. Boala și tratamentele pot provoca greață, modificări ale gustului, dificultăți la înghițire, scăderea apetitului și pierdere în greutate. O dietă excesiv de restrictivă poate agrava malnutriția și poate contribui la pierderea masei musculare”, afirmă dr. Mateieș.
Unele variante ale dietei promovează apa alcalină, dispozitive pentru modificarea pH-ului apei sau aparate pentru măsurarea acidității.
“Nu există dovezi clinice solide că apa alcalină previne sau tratează cancerul. Nici măsurarea pH-ului urinei ori salivei nu demonstrează că sângele s-a alcalinizat sau că un tratament oncologic funcționează. În absența unei indicații medicale specifice, aceste produse nu sunt necesare pentru prevenirea ori tratarea cancerului”, declară specialista în nutriție oncologică.
Dieta alcalină include și obiceiuri compatibile cu principiile unei alimentații echilibrate:
“Aceste obiceiuri alimentare pot susține sănătatea, dar beneficiile lor nu confirmă teoria alcalinizării organismului”, atrage atenția dr. Irina Mateieș.
O persoană care consumă mai multe legume, fructe și cereale integrale și reduce alimentele ultraprocesate își poate îmbunătăți alimentația și starea generală de sănătate.
“Dacă aceste schimbări sunt făcute în numele dietei alcaline, beneficiile pot fi atribuite în mod eronat ideii că pH-ul sângelui poate fi modificat prin alimentație. Această convingere poate conduce la restricții severe, cumpărarea unor dispozitive costisitoare sau utilizarea unor suplimente fără beneficii demonstrate. Pentru pacienții care suferă de cancer, riscul este foarte mare, dacă dieta îi determină să amâne, să refuze sau să întrerupă tratamentele oncologice. De aceea, trebuie să evaluăm nu doar ce recomandă o dietă, ci și dacă explicațiile și beneficiile promise sunt susținute de dovezi credibile”, recomandă specialista în nutriție oncologică.
Nu există o dietă potrivită tuturor persoanelor diagnosticate cu un cancer. Nevoile nutriționale depind de tipul și stadiul bolii, de tratamentul urmat, de simptome și de starea generală de sănătate.
“În multe situații, obiectivele principale sunt asigurarea unui aport suficient de calorii și proteine, menținerea greutății și prevenirea pierderii masei musculare.
O alimentație variată poate include legume, fructe, cereale integrale și surse adecvate de proteine. Totuși, în timpul tratamentului oncologic, prioritățile pot diferi de cele ale unei persoane sănătoase.
De exemplu, pentru un pacient care pierde în greutate sau are dificultăți în a mânca, eliminarea unor alimente considerate „acidifiante” poate îngreuna acoperirea necesarului nutrițional.
Înainte de a începe o dietă restrictivă, de a elimina grupe alimentare sau de a lua suplimente, pacientul ar trebui să discute cu medicul oncolog și, dacă este posibil, cu un dietetician sau nutriționist cu experiență în oncologie”, a declarat dr. Irina Mateieș.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți