Ce se întâmplă cu apa dintr-o sticlă uitată în mașină, în zilele caniculare. Când devine o problemă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O sticlă de apă lăsată într-o mașină încinsă poate ajunge la temperaturi mult mai ridicate decât cele de afară. Căldura și expunerea directă la soare pot favoriza migrarea unor substanțe din plastic în apă, iar în cazul unei sticle deja deschise apare și riscul multiplicării microorganismelor, conform Mediafax.

În zilele foarte calde, situația îi privește în special pe șoferii care pleacă la drum și descoperă, după câteva ore, că au uitat o sticlă de apă în automobil. Faptul că apa are un aspect, un miros și un gust normale nu este suficient pentru a stabili dacă poate fi consumată în siguranță.

Cât de mult se poate încălzi apa dintr-o mașină

Într-o mașină închisă și expusă la soare, temperatura din interior poate crește rapid și poate depăși cu mult temperatura de afară. Căldura favorizează procesele prin care anumite substanțe din materialul sticlei pot migra în apă.

Odată ce aceste substanțe au trecut în apă, simpla răcire ulterioară nu inversează procesul. Prin urmare, punerea sticlei în frigider după ce a stat ore întregi într-o mașină foarte caldă nu „curăță” apa.

Contează și locul în care este păstrată sticla. Una lăsată în portbagaj poate fi mai puțin expusă radiației solare decât una aflată pe bord sau într-un suport asupra căruia bate direct soarele.

Ce poate migra din plastic în apă

Majoritatea sticlelor de apă de unică folosință sunt fabricate din PET, adică polietilen tereftalat. În condiții normale de utilizare, cantitatea de material PET care ajunge efectiv în apă este considerată foarte mică.

O atenție mai mare este acordată unor substanțe utilizate în procesul de fabricare a plasticului. Printre acestea se află antimoniul, folosit drept catalizator în producerea PET.

Un studiu citat de Il Post a estimat timpul necesar pentru ca nivelul de antimoniu să depășească limita considerată sigură în Statele Unite în diferite condiții de temperatură. La 60°C, estimarea a fost de 176 de zile, la 70°C de 12 zile, iar la 80°C de aproximativ două zile.

Cifrele arată cât de importantă este combinația dintre temperatură și durata expunerii. Ele nu înseamnă că o sticlă lăsată câteva ore într-o mașină devine automat periculoasă.

Soarele poate accelera degradarea plasticului

Temperatura nu este singurul factor care contează. Radiația solară poate favoriza procese de foto-oxidare în PET, care pot contribui la migrarea unor substanțe deja prezente în plastic și la formarea unor compuși noi în urma degradării materialului.

În acest proces pot apărea și microplastice sau nanoplastice. Organizația Mondială a Sănătății a arătat însă că dovezile disponibile nu sunt suficiente pentru a stabili cu certitudine riscurile pentru sănătate asociate acestor particule, în special în cazul celor de dimensiuni foarte mici.

Un studiu din 2014 citat în analiza italiană a observat că expunerea la soare poate crește migrarea unor substanțe precum antimoniul și acetaldehida. Efectul observat a fost mai pronunțat în cazul apei carbogazoase.

Apa nu devine automat „otrăvitoare” după câteva ore

Este una dintre cele mai importante nuanțe ale subiectului. O sticlă uitată accidental în mașină, într-o zi foarte călduroasă, nu înseamnă automat că apa a devenit toxică.

Cantitatea de substanțe care poate migra din PET depinde de temperatură, durata expunerii, caracteristicile materialului și condițiile de depozitare, inclusiv expunerea la lumină.

Studiile disponibile nu indică un interval universal după care orice sticlă de apă devine nesigură. Unele cercetări au identificat posibile modificări după perioade mai lungi de expunere la căldură sau soare, însă rezultatele diferă în funcție de condițiile experimentale.

Nici gustul sau mirosul nu sunt indicatori suficienți. Unele dintre substanțele despre care se discută nu pot fi detectate prin simțuri.

O sticlă deja deschisă este o altă situație

În cazul unei sticle desfăcute, problema nu mai este doar migrarea substanțelor din plastic. Un factor important îl reprezintă microorganismele.

Atunci când bem direct din sticlă, bacteriile din cavitatea bucală pot ajunge în apă. Dacă recipientul este apoi păstrat la temperaturi ridicate, condițiile pot deveni favorabile multiplicării microorganismelor.

Un studiu din 2005 a analizat acest fenomen după ce voluntarii au băut direct din sticle, iar apa a fost apoi păstrată la 37°C timp de 48 de ore. Numărul coloniilor bacteriene a crescut de peste 40.000 de ori.

Această creștere nu înseamnă că toate bacteriile respective erau periculoase și nici nu demonstrează automat prezența unor agenți patogeni. Arată însă că o sticlă deja utilizată și păstrată la cald oferă condiții mai bune pentru multiplicarea microorganismelor.

Frigiderul sau congelatorul nu rezolvă problema

Dacă apa a fost deja expusă la temperaturi ridicate, introducerea sticlei în frigider nu inversează migrarea substanțelor din plastic.

Nici fierberea nu reprezintă o soluție pentru compușii care au trecut deja în apă. În anumite situații, fierberea poate duce chiar la creșterea concentrației unor substanțe, deoarece o parte din apă se evaporă.

Congelarea nu elimină aceste substanțe. În plus, apa își mărește volumul atunci când îngheață, ceea ce poate pune presiune asupra recipientului din plastic.

Cum este mai sigur să păstrăm apa în mașină

Nu există o regulă științifică de tipul „după X ore apa devine toxică”. Riscul depinde de mai mulți factori, iar o sticlă uitată accidental câteva ore în mașină nu trebuie privită automat ca un caz de intoxicație.

În zilele foarte călduroase, cea mai prudentă soluție este însă evitarea depozitării sticlelor de apă din plastic în mașină, mai ales în locuri expuse direct la soare.

Pentru drumurile lungi, apa poate fi transportată într-un recipient reutilizabil destinat acestui scop și păstrată cât mai departe de căldură și radiația solară. În cazul unei sticle deja deschise, este recomandată o atenție suplimentară dacă aceasta a stat mult timp într-un automobil foarte încins.

Important este contextul: căldura extremă, lumina directă și timpul îndelungat de depozitare pot modifica situația, dar nu există dovezi că orice sticlă de apă uitată câteva ore în mașină devine automat periculoasă pentru consum.