Ziua Internațională a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie, este o inițiativă globală dedicată conștientizării diabetului și susținerii eforturilor de prevenire și management al acestei afecțiuni. Aceasta dată a fost aleasă în cinstea zilei de naștere a lui Frederick Banting, unul dintre descoperitorii insulinei în 1921, un tratament esențial pentru persoanele cu diabet. Ziua a fost instituită oficial de Federația Internațională a Diabetului (IDF) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 1991, iar din 2007, a fost recunoscută de Națiunile Unite.
Epidemia tăcută
Diabetul afectează aproximativ 537 de milioane de adulți la nivel global, iar estimările arată că, în următorii 20 de ani, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet ar putea ajunge la peste 790 de milioane. Diabetul este printre principalele boli cornice, fiind una dintre cele mai subdiagnosticate afecțiuni, cifrele de mai sus reflectând doar numărul celor la care boala a fost confirmată și care se află în tratament.
Diabetul de tip 2 este cel mai comun, reprezentând peste 90% din cazuri, și este deseori asociat cu stilul de viață și factorii de risc legați de dietă și activitate fizică.
Conform datelor Federației Internaționale de Diabet, în România, numărul celor diagnosticați este de 1,3 milioane, ceea ce reprezintă peste 8% din populația adultă, cu mențiunea că este vorba despre cazuri confirmate, iar datele centralizate reflectă situația din 2022. Statisticile mai arată că peste 25.000 de decese anuale sunt efectul complicațiilor produse de diabetul nediagnosticat sau insuficient tratat.
Efectele diabetului
Statistic, una din 10 persoane are probleme de sănătate provocate de diabet, chiar și atunci când afecțiunea este menținută sub control. Orbirea, insuficiență renală, accidentele vasculare și amputațiile, sunt printre cele mai frecvente complicații.
Un efect colateral al diabetului sunt suferințele mintale. Un nou sondaj global realizat de Federația Internațională de Diabet arată că 77% dintre persoanele care trăiesc cu diabet au experimentat anxietate, depresie sau alte tulburări de sănătate mintală.
Cauzele principale ale diabetului de tip 2
Diabetul de tip 2 este o afecțiune complexă, influențată de mai mulți factori legați de stilul de viață și în special alimentație, mediul înconjurător și predispoziția genetică. Acești factori contribuie la creșterea alarmantă a cazurilor de diabet în lume, inclusiv în România.
Dieta nesănătoasă
Dieta bogată în zahăr, grăsimi nesănătoase și alimente procesate este strâns legată de diabet. Alimentele bogate în carbohidrați simpli și zahăr cresc nivelul de glucoză din sânge și necesită o producție mai mare de insulină. În timp, aceasta duce la epuizarea celulelor beta din pancreas și crește riscul de diabet.
De la prăjituri și chipsuri la mâncăruri prăjite și maioneză, aceste delicii cotidiene sunt legate de una dintre principalele cauze ale diabetului, ca urmare a creșterii nivelului de produsele finale de glicare avansată (AGEs, din engleză Advanced Glycation End-products). Acești compuși formați atunci când zaharurile se leagă de proteine sau grăsimi fără control enzimatic, apar în mod natural în organism, dar generați în cantități crescute prin consumul de alimente preparate la temperaturi înalte, cum ar fi prăjirea, coacerea și grătarul, duc la apariția dereglărilor metabolice și a diabetului. AGEs sunt asociați cu îmbătrânirea prematură, inflamația și o serie de boli cronice, printre care și diabetul de tip 2.
AGEs sunt produși rezultați prin gătire la temperaturi înalte. Exemple de alimente bogate în AGEs includ carnea și cartofii prăjiți, produsele de patiserie și orice aliment pentru prepararea căruia se folosesc temperaturi înalte sau care sunt intens procesate.
Reducerea AGEs din dietă se poate face prin metode mai blânde de gătit, precum fierberea și gătitul la abur, și prin alegerea alimentelor minim procesate. Consumul de alimente bogate în antioxidanți, precum fructele și legumele, poate ajuta, de asemenea, la contracararea efectelor AGEs în organism.
Excesul ponderal, obezitatea și sedentarismul
Obezitatea, mai ales grăsimea abdominală, este unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru diabetul de tip 2. Excesul de țesut adipos determină organismul să devină mai puțin sensibil la insulină, ceea ce poate duce la apariția rezistenței la insulină. În plus, obezitatea favorizează inflamația cronică, un mecanism prin care riscul de diabet crește.
Excesul ponderal și obezitatea sunt strâns legate de stilul de viață și de consumul de alimente procesate
Sedentarismul, inclusiv la persoanele cu o greutate normală, este asociat de apariția diabetului de tip 2, mai ales după vârsta de 40 de ani. Totodată incidența diabetului de tip 2 la bărbați este mult mai ridicată, și este direct legată de greutate și sedentarism. Lipsa activității fizice este unul dintre factorii principali care cresc rezistența celulară la insulină, context fiziologic anormal care duce la declanșarea ireversibilă a diabetului.
Urbanizarea
Urbanizarea accelerează adoptarea unui stil de viață modern, care, deși confortabil, este adesea mai sedentar și asociat cu o dietă nesănătoasă. În mediul urban, accesul la alimente procesate și fast-food este mai mare, iar timpul petrecut pe locuri de muncă sedentare și în fața ecranelor a crescut. Aceste schimbări favorizează obezitatea și rezistența la insulină, factori majori de risc pentru diabet. O dovadă, în acest sens, este numărul dublu al celor care au diabet și trăiesc în mediul urban.
Poluarea
Poluarea aerului a devenit un factor emergent în diabet. Substanțele poluante, cum ar fi micro particulele PM2,5, pot provoca inflamație cronică și stres oxidativ în organism, ceea ce afectează funcționarea sistemului endocrin și poate conduce la rezistență la insulină. De asemenea, studiile recente sugerează că poluarea poate agrava efectele altor factori de risc.
Infecțiile virale
Anumite infecții virale, cum ar fi cele cu enterovirusuri sau virusurile Coxsackie, sunt suspectate de a declanșa diabetul de tip 1, mai ales în cazurile de predispoziție genetică. Se crede că infecțiile virale pot determina sistemul imunitar să atace celulele beta din pancreas, esențiale pentru producția de insulină. Deși mai puțin comun în diabetul de tip 2, infecțiile virale pot influența în mod indirect sensibilitatea la insulină.
Tema Zilei Internaționale a Diabetului 2024: „Acces la îngrijire”
Temele pentru Ziua Diabetului au variat de la accesul la îngrijire la prevenție, nutriție și inovație medicală. În ultimii ani, campaniile au subliniat importanța accesului la tratament și la resursele esențiale, cum ar fi insulină, educație și sprijin medical, în special în zonele defavorizate și pentru grupurile vulnerabile.
5 obiective globale privind acoperirea diabetului, care urmează să fie atinse până în 2030, conform strategiilor OMS:
- 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate;
- 80% dintre persoanele diagnosticate cu diabet să aibă un control bun al glicemiei;
- 80% dintre persoanele diagnosticate cu diabet să aibă un control bun al tensiunii arteriale;
- 60% dintre persoanele cu diabet de 40 de ani sau mai mult să primească statine;
- 100% dintre persoanele cu diabet de tip 1 să aibă acces la insulină accesibilă ca preț și la auto-monitorizarea glicemiei.
Atenția pe care fiecare dintre noi o acordă alimentației și stilului de viață, dar și testarea periodică a valorilor glicemiei, mai ales după vârsta de 40 de ani, sunt măsuri simple care pot ajuta la prevenirea diabetului și la identificarea afecțiunii în stadiile primare ale bolii, ceea ce poate contribui la limitarea efectelor asociate ale acestei boli metabolice grave.
Sursa foto: freepik.com
