Foto: Pixabay Magazinele de proximitate din Japonia aruncă cantități uriașe de alimente comestibile. În Tokyo, Rachel Nuwer întâlnește militanți precum Riko Morinaga, care luptă împotriva risipei alimentare, accentuată în zile precum Setsubun, o sărbătoare ce marchează trecerea la primăvară și una dintre cele mai mari zile de risipă alimentară din Japonia, transmite BBC News.
În fiecare an, la Setsubun, magazinele din întreaga țară comercializează o ruladă de sushi de sărbătoare numită ehomaki. La sfârșitul nopții, sute de mii dintre aceste rulouri ajung la gunoi.
„Magazinele oferă întotdeauna ceea ce doresc clienții, ceea ce înseamnă că rafturile lor trebuie să fie mereu aprovizionate”, spune Morinaga. „Acest lucru contribuie la problema pierderilor de alimente.”
La ultimul Setsubun, Morinaga și o duzină de alți voluntari au vizitat 101 magazine de proximitate din Japonia pentru a înregistra numărul de rulouri ehomaki rămase pe rafturi după ora 21:00. Cantitățile au fost uluitoare. Când Morinaga s-a oprit la un FamilyMart din apropierea gării Shibuya la ora 21:06, a numărat 72 de rulouri. La un 7-Eleven, la ora 21:18, a găsit 93 de role.
Risipă de milioane de dolari
Pe baza datelor colectate de Morinaga și de alții, Rumi Ide, un cercetător independent, activist și jurnalist care a coordonat studiul, a extrapolat că cele 55.657 de magazine de proximitate din Japonia au aruncat 947.121 de rulouri ehomaki în valoare de 700-800 de milioane de yeni (4,5-5 milioane de dolari). Ide a publicat aceste rezultate pe site-ul de știri Yahoo Japan (indisponibil în Marea Britanie și Europa) pentru a sensibiliza opinia publică legată de această problemă ascunsă.
Mai mult decât o problemă punctuală, rulourile de sushi ehomaki au devenit emblematice pentru problema mai amplă a risipei alimentare din Japonia. De asemenea, acestea au ajuns să reprezinte modul în care magazinele de proximitate omniprezente din țară – cunoscute pentru aprovizionarea lor sigură cu produse alimentare perisabile, cum ar fi sushi, sandvișuri și mese gata preparate – joacă un rol important în această problemă. Multe dintre aceste magazine rămân deschise 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, iar în spatele acestui confort, spune Ide, „se află o cantitate uriașă de deșeuri, de care consumatorii nu sunt conștienți”. „O parte a problemei este că am normalizat aruncarea mâncării la gunoi” spune Morinaga.
Lanțurile de magazine, cele mai „risipitoare”
Dimensiunea exactă a problemei este dificil de cuantificat, deoarece companiile de magazine de proximitate nu sunt, de obicei, transparente cu privire la pierderile lor. Reprezentanții 7-Eleven Japan și Lawson, două lanțuri importante, au declarat pentru BBC.com că nu dezvăluie cantitatea de deșeuri alimentare generate de magazinele lor. Reprezentanții FamilyMart, un alt lanț important, nu au răspuns solicitărilor de interviu, dar compania indică pe site-ul său că magazinele sale generează 56.367 de tone de deșeuri alimentare pe zi.
În 2020, Comisia japoneză pentru comerț echitabil a estimat că marile lanțuri de magazine de proximitate din Japonia aruncă în medie 4,68 milioane de yeni (30 000 de dolari) de alimente pe magazin pe an – ceea ce echivalează cu o pierdere anuală aproximativă de peste 260 de miliarde de yeni (1,7 miliarde) în total.
Scădere a risipei, insuficientă
„Este o nebunie că aruncăm atât de mult”, spune Ide. Acest lucru este cu atât mai adevărat, adaugă ea, cu cât Japonia importă 63% din alimente din străinătate. Pe lângă banii și resursele irosite pe care le reprezintă pierderea de alimente, aceasta contribuie, de asemenea, la schimbările climatice prin emisiile rezultate din producție, transport și eliminare (în Japonia, gunoiul este în principal incinerat).
Ca parte a angajamentului său față de Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, Japonia s-a angajat să reducă la jumătate cantitatea de deșeuri alimentare din țară, până la 4,9 milioane de tone până în 2030, față de 9,8 milioane de tone generate în 2000.
Lucrurile tind să evolueze în direcția bună: deșeurile alimentare comestibile au scăzut de la 6,4 milioane de tone în 2012, până la 5,23 milioane de tone în 2021. Cu toate acestea, unii activiști spun că Japonia încă nu face suficient.
Obiectivul de dezvoltare durabilă legat de pierderea și risipa de alimente specifică faptul că țările ar trebui să stabilească obiective bazate pe nivelurile din 2015. Prin revenirea la anul 2000, când rata era mai mare, guvernul japonez adoptă „o abordare trișată”, spune Ide.
Ea și alții doresc o reformă mai semnificativă – vizând risipa de alimente din magazinele de proximitate ca un prim pas esențial. În timp ce unele dintre soluțiile necesare pentru a aborda această problemă sunt unice în Japonia, altele ar putea fi aplicate în țări din întreaga lume.
