Sursa foto: Pixabay / spooky_kid Ponderea materiilor prime agricole româneşti în producţia locală de bere a scăzut la 50% în prezent, faţă de 70% în 2017, semnalează Asociaţia Berarii României, într-un comunicat de presă preluat de Agerpres.
Astfel, cererea sectorului berii din România pentru orz şi hamei este de două ori mai mare decât cantităţile livrate de agricultorii români. Potenţialul acestor culturi indică o suprafaţă de peste 450 de hectare în cazul hameiului, până în 2027, faţă de 260 de hectare în prezent. Condiţia atingerii acestui nivel este disponibilitatea finanţării, întrucât costurile pentru înfiinţarea unei plantaţii depăşesc 45.000 de euro pe hectar la această materie primă.
„Cererea de hamei de la fabricile de bere din România este mare, dar producţia locală este insuficientă pentru a satisface această cerere. Prin urmare, producătorii români de bere trebuie să importe cantităţi semnificative. România nu trebuie să fie Slovenia la producţia de hamei, respectiv să furnizeze 100% din necesarul companiilor locale de bere. Dar poate să revină cel puţin la o pondere de 70%, pe care agricultorii români au avut-o. Să nu livrezi local o materie primă, deşi ai avea această posibilitate, este o oportunitate pierdută pentru economia românească”, arată Julia Leferman, director general Berarii României, în comunicatul citat.
Sectorul berii din România generează peste 7.600 de locuri de muncă în agricultură. Companiile producătoare de bere din România şi-au manifestat constant dorinţa de a achiziţiona într-o proporţie cât mai mare materii prime provenite din agricultura românească. Acest lucru permite formarea unui lanţ valoric complet integrat, de la sămânţa de orzoaică sau hamei, până la produsul final, berea, care ajunge la consumator.
În ceea ce priveşte orzul de bere, începând cu 2014, suprafaţa cultivată a scăzut abrupt, de la 516.000 de hectare, la 60.000 de hectare în 2023. Asta în ciuda productivităţii pe hectar, care s-a îmbunătăţit continuu, de la o producţie medie de 1,64 t/ha în 1961 la una de 5,09 t/ha în 2018.
„Importurile de orz pentru bere au crescut semnificativ, atât ca volum, dar mai ales din punct de vedere al costurilor. Una dintre sursele de import al orzului de bere – Ucraina – a fost inaccesibilă o perioadă de timp din cauza războiului. Astfel, a fost necesară reorientarea producătorilor români către alte ţări de provenienţă, precum Danemarca şi Franţa. Deoarece toţi producătorii europeni se concentrează pe aceleaşi surse în această perioadă, costurile au crescut foarte mult”, spune Ionuţ Oprea, director executiv Soufflet Malt, cel mai mare producător de malţ din România.
În aceste condiţii, Asociaţia Berarii României a propus Ministerului Agriculturii o serie de măsuri pentru sprijinirea producţiei de materii prime locale necesare pentru berea românească. Cea mai importantă dintre ele vizează disponibilitatea finanţării pentru agricultorii români din acest segment. Astfel, este necesară tratarea distinctă a sectorului hamei şi a celui de struguri de masă în cadrul Planului Naţional Strategic, pe investiţiile din Pilonul II. Sumele aferente investiţiilor trebuie alocate separat pentru cele două categorii. În caz contrar, fondurile vor fi direcţionate către sectorul strugurilor de masă, acesta beneficiind de condiţii de eligibilitate mai favorabile.
