FOTO: Dreamstme/Antonio Guillem
Într-o lume din ce în ce mai grăbită, în care mâncarea e importantă, dar forma și calitatea mâncării sunt de multe ori în planul al doilea, studenții și, în general Gen Z, caută modalități de adaptare. Care sunt, cum se hrănesc acești tineri, cât sunt de influențați de obiceiurile din familie, de programul de studiu și lucru sau de noile trenduri alimenatare, vedem într-o anchetă realizată de G4Food în rândul studenților din București și Barcelona (între studenți români care studiază aici).
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Între puținele analize apărute pe piața românească, studiul “Starea adicţiilor în 2025”, realizat de Starea Naţiunii Studenţeşti relevă între obiceiurile la care studenţii au recurs, în ultimele 12 luni, mâncarea nesănătoasă (65,8%), ţigările (41,6%) și alcoolul alcool (32,2%). Studenții cu care a discutat G4Food nu fumau, nu consumau alcool (sau nu regulat), dar în ceea ce privește mâncarea obiceiurile necesitau corecții cu siguranță. Necesitate recunoscută chiar de ei.
Fetele sunt mai grijulii
Fetele sunt mai preocupate de mâncarea sănătoasă și noile trenduri alimentare, precum evitarea risipei. Cumpără si consumă mai multe produse proaspete, fructe și legume, evită dulciurile, pâinea, cartofii, sucurile cu zahăr. Sunt mai dedicate în a găti, chiar și la cămin unde condițiile nu sunt ideale pentru această activitate.
Băieții, mai mult pe formatul „îmi place mâncarea multă și bună”, Denis.
Iar 90% dintre cei intervievați, fete sau băieți, spun că nu sunt mofturoși, consumă cam orice și nu au multe preferințe culinare.
Mâncare de acasă vs. mâncare în oraș
Cei mai mulți preferă mâncarea de acasă, pregătită de părinți, fie că locuiesc împreună cu ei, fie că o primesc ocazional la pachet. Pentru cei din provincie care stau în cămin sau cu chirie în București, lada frigorifică în care vin cu autocarul bunătățile de acasă este cel mai bun prieten.
„Nu obișnuiesc să iau chiar în fiecare săptămână mâncare de acasă, deși o prefer, dar atunci când reușesc să iau mâncare gătită de mama, nu prea risipesc, deci aș putea spune un 50% mănânc mâncare gătită de ea”, Andreea Oprea.
Când e vorba de comandat mâncare sau de ieșit în oraș majoritatea aleg fast-food-ul, deși recunosc toți că nu e o variantă corectă, dar are un preț acceptabil și…e bun. Fetele sunt mai reticente decât băieții, la prăjeli.
„Prefer un sandwich făcut acasă decât un fast-food”, Andreea
Cumpărături după buget
Cumpără în general uitându-se la preț (având mai toți un buget între 150 și 350 de lei pe săptămână), dar au fost și cazuri în care au ținut să sublinieze că preferă calitatea înaintea prețului sau că nu au limită de buget și aleg tot ce au chef. Ofertele marilor supermarketuri le sunt un bun aliat.
În general își fac liste cu strictul necesar și cumpără cu lista în mână, dar micile pofte de moment sunt și ele satisfăcute.
Gătitul nu e activitatea preferată
Legat de gătit, cei mai mulți invocă lipsa timpului și a abilităților culinare. Cu siguranță și comoditatea joacă un rol. Nici condițiile nu sunt cele mai bune pentru cei care locuiesc într-un cămin studențesc. Dar atunci când se strâng mai muți și gătesc împreună, gătitul pare să devină o activitate plăcută.
„Eu stau in chirie și îmi gătesc. Mănânc și la restaurant dar mai rar”, Andreea Ghiurca.
„Toată mâncarea pe care o mănânc e gătită de mama!”, Larisa Pandelică.
,,Din momentul în care am început să îmi fac un grup de prietene am început și să gătim împreună”, Ioana C.
Grija pentru reducerea risipei alimentare
Risipa alimentară e redusă mai ales din cauza grijii pentru resursele financiare, dar sunt studenți care cumpără și aruncă destulă mâncare, unii chiar realizează că motivul pentru care o fac este deprinderea moștenită din familie.
Studenții din afara României
Când sunt plecați la studii în afară, datele se schimbă puțin. Bugetele nu sunt nici foarte mici, dar nici foarte mari. Ies în oraș o dată sau de mai multe ori pe săptămână, în general, la fast-food sau restaurante all you can eat. Majoritatea aleg cafeneaua, barul sau marketul de unde cumpără mâncare gătită de lângă universitate sau restaurant.
În grupul intervievat erau majoritar băieți, care au recunoscut că în general nu consumă multe alimente proaspete, nici dulciuri, ci optează pentru semipreparte sau congelate mai mult.
Toți preferă mâncarea mamei celei din țara gazdă, dar recunosc și că s-au adaptat bine la alimentele și stilul mediteraneean local și, cu o singură excepție, nu caută produsele romnești de la magazinele de profil sau restaurantele românești din Barcelona.
Interesant este că cei mai mulți s-au deprins în tainele gătitului, chiar dacă asta înseamnă mai mult paste și burgeri. Unul dintre cei cu care am vorbit ne-a spus că el cumpără și își gătește zilnic.
Lipsa timpului și programul complicat dă peste cap orarul de masă
Dintre toți studenții cu care G4Food a discutat de-a lungul timpului, o singură fată a declarat că își respectă cele trei mese pe zi la ore aproape fixe.
În rest, toți au recunoscut că nu au posibilitatea (sau preocuparea) de a mânca regulat și conștient. Iar micul dejun pentru majoritatea este o excepție, nu regula.
Obiceiurile alimentare bune se deprind în familie
Din păcate obiceiurile alimentare corecte se deprind de la vârste fragede, în familie. Dacă în familie se mânca puțin, cu grijă pentru nutrienți și sănătate, la ore fixe și nu se realizau cumpărături nenecesare, tânărul va adopta acest stil de viață, cel mai probabil și când se desprinde de ai lui.
Anturajul tinerilor este la fel de important, sunt ființe sociale și preferă să mănânce cu prietenii și să nu facă o notă discordantă. O mai bună educație alimentară în școli și universități ar fi probabil o modalitate de a îmbunătăți relația cu achiziționarea și consumul mâncării în rândul tinerilor din generațiile actuale.
Nu în ultimul rând, ar trebui sa existe o mai mare preocupare în rândul universităților de a crea tinerilor care locuiesc în cămine spații corespunzătoare, igienizate și bine dotate pentru gătit, precum și meniuri accesibile și healthy la cantinele facultăților.
