Importul de lapte de vacă brut a scăzut cu 27,5%, în primele zece luni ale anului Prețul mediu al laptelui de vacă la poarta fermei a scăzut în aproape toate statele membre, începând din octombrie – noiembrie – decembrie 2022, după un trend ascendent multianual. România a înregistrat, de asemenea, un regres al prețului laptelui la poarta fermei, până în luna martie, dar statistica europeană ( Observatorul pieței laptelui ) indică un reviriment semnificativ, cel mai mare la nivel european, în luna aprilie 2023.
Regresul a fost considerabil în unele țări:
Belgia (de la 59,06 euro/100 kg, în octombrie 2022, la 45,67 euro/100 kg, în martie 2023),
Irlanda (de la 69,24 euro/100 kg, în noiembrie 2022, la 47,68 euro/100 kg, în martie 2023),
Letonia (de la 49,77 euro/100 kg, în octombrie 2022, la 34,37 euro/100 kg, în martie 2023),
Lituania ( de la 55,25 euro/100 kg, în octombrie 2022, la 38,17 euro/100 kg, în martie 2022 ),
Olanda (de la 62,51 euro/100 kg, în decembrie 2022, la 50,50 euro/100 kg, în martie 2023).
În România, scăderea a fost de la 58,56 euro/100 kg, în decembrie 2022, la 53,56 euro/100 kg, în martie 2023.
( 1 kg de lapte = 0,97 litri de lapte; 53,56 euro/100 kg = 2,70 lei/litru, la un curs de 4,9 lei/1 euro )
Precizăm, însă, că prețurile laptelui la poarta fermei diferă în funcție de dimensiunea fermei ( număr de vaci cu lapte, în exploatație ): fermierii din zona de munte, cu un număr mic de vaci pentru lapte, sub zece capete, primesc cel mai mic preț, care poate să coboare sub 1 leu/litru, în timp ce fermierii cu sute și chiar mii de vaci pentru lapte în exploatație, încasează prețuri mai mari, care pot ajunge la 3 lei/litru.
De asemenea, fermierii care fac parte din cooperative agricole beneficiază de un preț mai bun, stabil, pe o anumită perioadă de timp, decât fermierii neafiliați. Piața românească a laptelui este una pestriță, neomogenă, care include mici gospodari cu câteva vaci și mari exploatații cu caracter industrial. Prin urmare, puterea de negociere cu procesatorii este diferită. Mai mult, crescătorii cu un număr mic de vaci vând fie unui intermediar, care oferă un preț mai mic decât procesatorul, fie unui procesator mic, zonal, care poate să ofere un preț mai mic decât un procesator mare.
De aceea, numeroși crescători cu un număr mic de vaci pentru lapte nu predau laptele unui procesator, ci îl vând, crud, unei rețele de abonați sau îl procesează în regie proprie și vând brânzeturi, de asemenea, unei rețele de abonați. Litrul de lapte ajunge, în acest caz, la 4-5-6 lei, mai mare decât prețul încasat de un fermier care vinde pe piața reglementată.
Din estimările noastre, pe piața, să-i spunem, paralelă ar putea ajunge o cantitate de lapte/brânzeturi totală mai mare decât cea colectată de procesatori. Din cele aproximativ 4.000.000 de tone de lapte obținute anual din fermele de vaci pentru lapte din România, aproximativ 1.230.000 tone de lapte sunt colectate de fabricile pentru procesare. Aproximativ 600.000 tone de lapte rămân în ferme, pentru hrana vițeilor. Rezultă o cantitate de peste 2.000.000 tone de lapte care nu ajunge în fabricile de procesare.
Această cantitate se distribuie în: 1. consum propriu, gospodăresc; 2. livrare lapte la tonomat, în piețe, alte locuri publice ( sunt ferme mari care au optat pentru această soluție de vânzare, ca să evite procesatorii ) 3. livrare lapte la rețeaua de abonați/piețe agroalimentare; 4. procesare lapte în regie proprie/vânzare brânzeturi în rețeaua de abonați/piețe agroalimentare.
Revenind la prețurile laptelui crud, la poarta fermei, notăm că media europeană a scăzut de la 58,25 euro/100 kg, în decembrie 2022, la 50,38 euro/100 kg, în martie 2023.
Situația în aprilie 2023
Involuția prețurilor s-a oprit în câteva state europene, în timp ce în altele, prețul laptelui la poarta fermei a continuat să scadă. În România, minune, prețul laptelui la poarta fermei a luat-o în sus, de la 53,56 euro/100 kg, în martie, la 56,70 euro/100 kg, cea mai mare creștere a prețului din toate statele europene! Observatorul european al pieței laptelui precizează că datele au fost comunicate de statele membre și au un caracter estimativ. În lei per litru: 2,86 lei/litru.
Prețuri mai mici erau, în aprilie 2023, în următoarele state europene: Belgia ( 45,56 euro ), Bulgaria ( 44,89 euro ), Cehia ( 49,84 euro ), Germania ( 49,76 euro ), Danemarca ( 47,24 euro ), Estonia ( 47 euro ), Irlanda ( 46,21 euro ), Grecia ( 54 euro ), Franța ( 45,57 euro ), Croația ( 51,34 euro ), Italia ( 54,86 euro ), Letonia ( 34,56 euro ), Lituania ( 37,86 euro ), Ungaria ( 54,39 euro ), Olanda ( 44,75 euro ), Austria ( 54,20 euro ), Polonia ( 46,98 euro ), Portugalia ( 53,92 euro ), Slovenia ( 46,36 euro ), Slovacia ( 43,81 euro ), Finlanda ( 55,25 euro ), Suedia ( 47,62 euro ).
Comitetul European al Laptelui, care reunește 20 de organizații de fermieri, din 15 state europene, a semnalat recent că, în Uniunea Europeană, costurile de producție au atins 50 de eurocenți per kilogram lapte, depășind prețul de vânzare în numeroase state europene, fapt care amenință existența acestor exploatații, mai ales în Lituania și Letonia, unde s-ar fi închis 10% din ferme, până în luna februarie.
Prețuri mai mari decât în România erau în: Spania ( 57,77 euro ), Cipru ( 64,69 euro ), Malta ( 61,27 euro ), valorile fiind per 100 kg.
Stăm foarte prost cu productivitatea medie
Preț mediu pentru lapte la poarta fermei mai bun în România decât în majoritatea statelor comunitare, dar productivitatea anuală în țara noastră este cea mai scăzută din Uniunea Europeană: 3.328 kg per cap de vacă. Există o oarecare îmbunătățire a productivității în ultimii ani, de la 3.299 kg în 2015, la 3.328 kg în 2022, dar valoarea este mai mică decât în perioada 2010 – 2014, când valorile au fost mai mari, în fiecare an, iar vârful a fost de 3.818 kg, în 2010.
Sigur, sunt ferme de vaci pentru lapte în România unde productivitatea este mare, concurează cu fermele din Vestul Europei, dar, după cum spuneam, sectorul vacii pentru lapte este unul eterogen și, prin urmare, productivitatea mică din numeroase ferme mici determină și o productivitate medie scăzută.
O productivitate mare compensează un efectiv mai mic sau chiar scăderea efectivelor de vaci pentru lapte, înregistrată atât în România, cât și în alte state europene, cum este, de pildă, Germania, care avea în 2003 un efectiv total de 4.338.000 și în 2021, efectivul scăzuse la 3.833.000 capete. În schimb, în acest interval, productivitatea în Germania a crescut: de la 6.578 kg la 8.481 kg, ceea ce înseamnă că în 2021, cu mai puține vaci, Germania a obținut o cantitate mai mare de lapte: 32.507.673 tone vs 28.535.364 tone ( în 2003 ).
Să vedem și cazul Ungariei, despre care fermierii români din zona Ardealului spun că ”inundă” piața românească cu lapte ieftin. Da, laptele din Ungaria este mai ieftin decât în RO: 54,36 euro/100 kg vs 56,70 euro/100 kg, în luna aprilie, dar productivitatea vacilor din țara vecină este de 7.403 kg. La un efectiv de 281.000 vaci pentru lapte în 2021, vorbim de o cantitate de 2.080.243 tone pe an. Jumătate din producția de lapte anuală a Românie, cu un efectiv de patru ori mai mic. Dacă productivitatea în România ar fi ca în Ungaria, ar trebui să avem anual, cu un efectiv de vaci pentru lapte de 1.097.000 capete, o producție totală de peste 8.000.000 tone. Nu ar trebui să mai importăm lapte ba mai mult, i-am ”inunda” noi pe alții.
Productivitatea poate fi crescută prin investiții în genetică, dar și printr-o furajare adecvată.
Autoritățile guvernamentale de la București au convins marii retaileri să reducă, de la începutul lunii mai, prețul la raft al laptelui, cu 20%, pentru a stimula vânzările, inhibate, pare-se, de puterea de cumpărare scăzută a populației. Pe de altă parte, am văzut că Observatorul european al pieței laptelui indică o creștere a prețului laptelui la poarta fermei de la 53,56 euro/100 kg la 56,70 euro/100 kg, cea mai mare și printre puținel creșteri înregistrate în Uniunea Europeană în luna aprilie 2023. Cum a perceput piața revirimentul prețului la poarta fermei? Care sunt prețurile reale, la raft, după scumpirea laptelui la poarta fermei, în aprilie, și reducerea cu 20%, în mai, convenită cu guvernul? Lantulalimentar.ro va reveni, în curând, cu o analiză privind dinamica prețurilor pentru consumatorul final!
