Foto: Pexels
Industria creșterii insectelor din Europa, considerată în urmă cu câțiva ani o soluție inovatoare pentru proteine sustenabile, se confruntă cu dificultăți majore. În acest context, achizițiile publice obligatorii sunt văzute de reprezentanții sectorului drept o posibilă soluție pentru relansarea cererii, potrivit unei analize publicate de Euractiv.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Produsele alimentare pe bază de insecte au fost promovate inițial ca o alternativă eficientă din punctul de vedere al resurselor și mai prietenoasă cu mediul decât proteinele animale convenționale, necesitând mai puțin teren, mai puține inputuri și generând mai puține deșeuri. Cu toate acestea, batoanele proteice din greieri sau pastele din larve nu au reușit să atragă un public larg. În ultimii ani, o mare parte a industriei s-a reorientat către producția de furaje pentru animale, făină de pește și îngrășăminte.
În acest context, Platforma Internațională a Insectelor pentru Alimentație și Furaje, International Platform of Insects for Food and Feed, urmărește revizuirea regulilor europene privind achizițiile publice, văzută drept o ultimă șansă de sprijin pentru un sector aflat în dificultate. Într-un răspuns transmis în cadrul unei consultări a European Commission, organizația a susținut că impunerea unor praguri minime de achiziție pentru „produse inovatoare, circulare, de origine biologică” ar putea contribui la protejarea industriei.
Sectorul se confruntă și cu o criză de imagine în Franța, după falimentul companiei Ÿnsect
Un astfel de mecanism ar permite autorităților publice să acorde prioritate produselor pe criterii de sustenabilitate. Teoretic, acest lucru ar putea însemna obligativitatea achiziționării de proteine pe bază de insecte pentru instituții publice, inclusiv cantine sau școli. Reprezentanții industriei avertizează că mii de locuri de muncă sunt în pericol. În prezent, sectorul insectelor din Europa susține aproximativ 3.500 de locuri de muncă indirecte, iar estimările indicau un potențial de până la 30.000 până în 2026, „din cauza lipsei unor politici ferme și coordonate”.
Sectorul se confruntă și cu o criză de imagine în Franța, după falimentul companiei Ÿnsect, fondată în 2011 cu ambiția de a deveni unul dintre cei mai mari producători de proteine din insecte la nivel global. Compania a intrat în lichidare în luna decembrie. Presa franceză a publicat recent imagini filmate de foști angajați, care reclamă condiții problematice de siguranță și sănătate la locurile de producție. Unii dintre aceștia susțin că mediul de lucru le-ar fi provocat astm, alergii și înțepături de insecte, efecte care continuă să îi afecteze.
Ÿnsect a atras peste 600 de milioane de euro finanțare, inclusiv aproximativ 148 de milioane de euro din fonduri publice, potrivit unei anchete publicate săptămâna trecută de Mediapart.
Într-o declarație pentru Euractiv, secretarul general al IPIFF, Steven Barbosa, a descris Ÿnsect drept „un pionier” într-o piață în care insectele au pornit cu un dezavantaj competitiv. El a susținut că planul european pentru proteine din 2018 a „stimulat puternic sectorul vegetal”, în detrimentul altor alternative. Potrivit lui Barbosa, companiile din domeniu au apărut ca răspuns la promisa „revoluție verde” a Uniunii Europene, însă blocajele de reglementare și întârzierile continuă să frâneze dezvoltarea sectorului, la mai bine de un deceniu distanță.
Analiștii din afara industriei privesc însă cu scepticism această strategie
Analiștii din afara industriei privesc însă cu scepticism această strategie. Pentru Dustin Crummett, director executiv al think tank-ului american Insect Institute, turbulențele din jurul unui jucător major precum Ÿnsect și apelurile la achiziții publice obligatorii spun multe despre starea actuală a sectorului. „Documentul recunoaște implicit că nu există suficientă cerere privată pentru a susține industria, iar ideea că achizițiile publice vor oferi o colac de salvare nu este realistă”.
Crummett a adăugat că există tot mai multe dovezi ale rezistenței consumatorilor față de insectele comestibile, iar prețurile ridicate ale produselor fac imposibilă competiția cu alte surse de proteine. El a semnat, de altfel, un studiu evaluat academic care arată că acceptarea insectelor ca substitut pentru carne este departe de a fi generalizată.
De cealaltă parte, Steven Barbosa susține că dificultățile cu care se confruntă industria insectelor nu sunt diferite de cele întâmpinate de alți producători de proteine alternative, care și-au demonstrat deja „potențialul tehnic și biologic”. „Întregul său potențial economic și societal depinde acum de un cadru de politici care să fie pe măsura ambiției sale”.
