Psihologul Bogdan Cotigă: „În tulburarea de alimentație compulsivă, obiectivul nu este o dietă restrictivă clasică, ci normalizarea relației cu mâncarea. Rezultate bune dă o dietă de tip mediteraneean adaptată”

Tulburarea de alimentație compulsivă este recunoscută în Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders ca având episoade recurente de consum excesiv de alimente, fără comportamente compensatorii, precum inducerea vărsăturilor, exerciții fizice în exces etc. Însă, în tulburarea de alimentație compulsivă, obiectivul nu este o dietă restrictivă clasică, ci normalizarea relației cu mâncarea, ci reducerea episoadelor de mâncat compulsiv și stabilizarea ritmului alimentar, explică, pentru G4Food, Bogdan Cotigă, psiholog clinician la MHospital.

Ce factori pot influența relația ta cu alimentele

“Multe probleme legate de alimentație pot fi tratate sau îmbunătățite cu ajutorul unui psiholog, mai ales atunci când la bază sunt factori emoționali, cognitivi sau comportamentali.

Tulburarea de alimentație compulsivă înseamnă episoade repetate de mâncat excesiv, fără comportamente compensatorii.

Probleme alimentare de natură emoțională sunt foarte frecvente și răspund bine la psihoterapie.

Acestea pot fi:

• Mâncat emoțional (mănânci din stres, anxietate, plictiseală, tristețe)
• Relație conflictuală cu mâncarea („mâncare bună” vs „mâncare rea”)
• Vinovăție sau rușine după ce mănânci
• Diete repetate și efectul yo-yo
• Nevoia de control prin alimentație

Pot exista probleme de alimentație asociate cu alte dificultăți psihologice, precum:

• Anxietate
• Depresie
• Traume
• Stimă de sine scăzută
• Perfecționism excesiv

În aceste cazuri, tratând cauza psihologică, se îmbunătățește și relația cu mâncarea”, afirmă Bogdan Cotigă.

Cum ajută psihologul în tulburarea de alimentație compulsivă?

Un psiholog te poate ajuta să:

• Identifici declanșatorii emoționali ai comportamentului alimentar
• Lucrezi la imaginea corporală
• Reglezi emoțiile, fără a folosi mâncarea
• Construiești obiceiuri alimentare echilibrate
• Reduci gândirea rigidă legată de greutate și dietă

Cum să te hrănești în tulburarea de alimentație compulsivă

Mesele regulate și bine structurate pot fi de mare ajutor:

• 3 mese principale + 1–2 gustări/zi
• Interval de 3–4 ore între mese
• Evitarea perioadelor lungi de foame. “Acesta poate fi un factor declanșator major al episoadelor de tulburare de alimentație compulsivă”, explică psihologul.
• Restricția severă duce frecvent la episoade compulsive.

Dietele drastice sau interdicțiile rigide, nerecomandate

• Nu se recomandă diete hipocalorice severe
• Nu se elimină complet grupe alimentare
• Evitarea mentalității „alimente permise vs. interzise”

“Restricția poate genera o poftă intense, ceea ce poate duce la pierderea controlului, apariția unui sentiment de vinovăție și reinstalarea restricției, ceea ce înseamnă că poți ajunge să te învârți în cerc, fără să ai niciun rezultate pozitiv”, afirmă Bogdan Cotigă.

Alimentație echilibrată, pe model mediterneean, ideală

“În procesul de reabilitare, pe lângă psihoterapie, consultul unui nutriționst este obligatoriu. În general, acesta va recomanda un model alimentar de tip mediteraneean, ușor adaptat”, explică Bogdan Cotigă.

Se recomandă:

• Proteine la fiecare masă (ouă, pește, carne slabă, leguminoase)
• Carbohidrați complecși (ovăz, orez brun, pâine integrală)
• Grăsimi sănătoase (ulei de măsline, nuci)
• Fibre (legume, fructe)
• Hidratare adecvată

“Scopul recomandărilor nutriționistului este ca alimentația să susțină stabilizarea glicemiei, cee ace ajută la reducerea impulsurilor compulsive. Tulburarea de alimentație compulsive se tratează prin eforturile conjungate ale psihologului și nutriționistului”, spune psihoterapeutul.

Alimentația conștientă, cel mai important pas

“În tratarea tulburării de alimentație compulsivă, în afară de ceea ce mănânci este foarte important și cum mănânci. Alimentația trebuie să fie conștientă, nu o activitate adiacentă. Pur și simplu, te așezi la masă pentru a mânca și atât, fără să faci și alte activități care să-ți distragă atenția”, explică psihologul.

Se recomandă:

• Mâncat fără telefon/TV
• Observarea senzațiilor de foame și sațietate
• Ritm lent (20–30 min/masă)
• Identificarea diferenței dintre foamea fizică și cea emoțională

Jurnalul alimentar te ajută să te organizezi

“Să ții un jurnal alimentar, dar fără să dezvolți o obsesie pentru asta, te poate ajuta să ai o alimentație conștientă. În el trebuie să notezi contextul emotional care îți dă impulsul de a mânca necontrolat. Trebuie să identifici triggerii care declanșează alimentația compulsive, adică stări de stres, plictiseală, rușine, pe care, cu ajutorul psihoterapiei, vei reuși să îi învingi”, afirmă psihologul.

Ce nu trebuie să faci în tulburarea de alimentație compulsivă

• Post intermitent agresiv
• Diete „detox”
• Keto strictă (în faza activă a tulburării)
• Numărat obsesiv calorii
• Cântărire zilnică

Obiectivele realiste, primul pas în terapie

“Când începi psihoterapia pentru tulburarea alimentație compulsive trebuie să-ți stabilești clar niște obiective realiste. Schimbările nu apar brusc, ci se întâmplă gradual. Ideea este ca ele să devină un mod de viață, iar episoadele de alimentație compulsive să dispară”, explică Bogdan Cotigă.

Ce obisective îți poți stabili:

• Reducerea frecvenței episoadelor
• Stabilitate alimentară
• Reglarea emoțională
• Eventual scădere ponderală — doar după stabilizarea comportamentului alimentar
• Scăderea în greutate nu este primul obiectiv terapeutic.

Ce include tratamentul tulburării de alimentație compulsivă

• Psihoterapie (în special Terapie Cognitiv-Comportamentală – CBT)
• Consiliere nutrițională specializată
• Uneori medicație prescrisă de psihiatru