Foto: Facebook/Discover Lepșa
Prima ediţie a Festivalului “Iarna, tradiţii şi obiceiuri la Lepşa”, organizat în inima Munţilor Vrancei, într-un peisaj acoperit de zăpadă, pentru a promova obiceiurile şi tradiţiile locale, dar şi deliciile culinare specifice zonei, a adunat, sâmbătă, circa două sute de participanţi, peste aşteptările organizatorilor, transmite Agerpres.
“Lepşa e principala zonă turistică a Vrancea. Aici vin turişti în special din judeţele învecinate, din Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa. Aşteptăm să se finalizeze autostrada pentru a putea putea atrage mai mulţi turişti din Bucureşti. Pe plan local, este nevoie de mai multe investiţii în hoteluri cu spa, pentru că astfel de servicii sunt foarte căutate. Am ales să facem festivalul în această perioadă, pentru că avem clienţi mai puţini. Dar vara a plin de turişti aici, la Lepşa. Pentru astăzi am pregătit pomana porcului, carne, cârnaţi la grătar şi cârnaţi tradiţionali făcuţi de noi. Ne aşteptam la circa 150 de persoane, dar suntem deja depăşiţi de situaţie. Oamenii s-au strâns în număr mare, dornici să guste din bunătăţile noastre”, a declarat, pentru AGERPRES, Daniel Danţiş, consilier local la Tulnici, unul dintre organizatorii evenimentului.
Au venit la festival turişti din Constanţa, Galaţi, Bucureşti şi chiar din Chişinău, care au fost întâmpinaţi cu ţuică fiartă, vin fiert, plăcinte, cozonac şi pască, toate pregătite după reţete tradiţionale şi mai ales cu voie bună.
“Am vrut să scăpăm de traficul de pe Valea Prahovei sau Valea Oltului. Eu sunt născut la ţară, unde se promova foarte mult tradiţia şi am regăsit aici, în acest colţ de rai, tradiţii şi obiceiurile pe care orăşenii le-au uitat. Am mai fost în zonă, ne-a plăcut şi am revenit. Am venit aici de Ziua Îndrăgostiţilor, dar s-a nimerit la fix acest festival, aşa că am venit să ne aprovizionăm. Am luat şorici, kaizer, cârnaţi de oaie şi de vită, caşcaval afumat, o să luăm şi nişte vişinată. Aşteptăm cu interes şi pomana porcului. Suntem în zonă de vreo două zile, dar o să stăm o săptămână, după care o să mergem şi în Bucovina. Am fost şi în străinătate, am vizitat multe locuri şi chiar dacă sunt şi acolo locuri frumoase şi oameni primitori, nicăieri nu am găsit ceea ce avem noi în ţară”, a mărturisit un turist din Constanţa.
Un grup de prieteni, veniţi din Oradea, Bucureşti şi Chişinău, au ales Lepşa drept loc de întâlnire.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
“Suntem un grup de prieteni din toată ţara, ne-am întâlnit la jumătatea drumului şi am poposit la Lepşa. Am luat deja brânză, carne, horincă. Sunt produse de calitate, făcute de oameni gospodari. Este un pic frig, avem noroc că a nins, iar ţuica fiartă a avut efectul garantat, ne-a încălzit deja”, spune zâmbind un turist care s-a strâns cu prietenii în jurul focurilor pregătite special de organizatori.
Pe lângă preparatele culinare, festivalul a inclus şi o expoziţie organizată de Administraţia Parcului Naţional Putna – Vrancea, care a prezentat turiştilor specii rare de fluturi şi fosile vechi de milioane de ani.
“Evenimentul de astăzi a pornit ca o glumă, apoi ideea a început să prindă contur, încet, încet s-au unit mai mulţi din comunitate, împreună cu autoritatea locală, câteva persoane fizice care desfăşoară activităţi tradiţionale şi au reuşit să realizeze acest eveniment. Noi am venit aici să prezentăm turiştilor specii de fluturi de zi şi de noapte din Parcul Natural Putna, unde în prezent sunt identificate peste 1.000 de specii. Este o zonă unică, care combină specii din Dobrogea cu specii din Transilvania, fiind a treia cea mai bogată zonă din România în ceea ce priveşte biodiversitatea fluturilor. Mai avem roci care au în componenţa lor şi fosile de peşti, peşti care au existat în perioada Mării Sarmatice, dispărută odată cu formarea Carpaţilor. Sunt de aceeaşi vechime cu dinozaurii, au câteva milioane de ani”, a explicat Ion Militaru, reprezentant al Administraţiei Parcului Naţional Vrancea.
La festival au venit şi meşteri populari din diverse colţuri ale ţării. Săndica Tolu din Tulnici a adus costume tradiţionale vechi de peste 100 de ani, iar Vasile Tudorache, meşter popular şi sculptor în lemn, a prezentat turiştilor diverse obiecte tradiţionale realizate manual.
“Suntem prezenţi aici cu costume vechi chiar şi de 100 de ani. Toate sunt strânse de mama mea, de aceea se cheamă şi ‘Muzeul bunicii’. Avem şi multe scule de-ale tatălui meu, care lucra case în lemn. Am deschis muzeul de la Tulnici anul trecut şi avem foarte multe piese, peste 150 de costume populare, pentru ca tradiţia acestora să nu se piardă. Şi eu şi soţul meu purtăm costumele populare, în fiecare duminică, la biserică”, a evidenţiat Săndica Tolu.
“Astfel de evenimente sunt deosebit de importante pentru zona turistică Lepşa, dar nu numai. Începând de la Valea Sării, până la Păuleşti, Hăulişca, Năruja, Paltin, Spulber, avem ce vedea în Vrancea. Locuri şi oameni. Eu am fost emigrant 20 de ani, dar am revenit şi am început să fac ceea ce mi-a plăcut cel mai mult toată viaţa – lucrul cu lemnul. Lucrez pe orice tip de lemn, atât manual, cu dalta, dar şi cu securea sau cu drujba. Lucrez şi troiţe, şindrilez mănăstiri, toate tradiţional. Încercăm să recuperăm ce s-a pierdut”, a afirmat Vasile Tudorache, meşter popular recunoscut şi scriitor.
Evenimentul a fost o oportunitate şi pentru producători să-şi expună produsele. Au ajuns la Lepşa atât producători din zonă, cât şi din alte zone ale ţării.
“Facem caşcaval din moşi-strămoşi, afumat cu rumeguş de brad. Din păcate, copiii mei nu îmi împărtăşesc pasiunea, unii sunt plecaţi în străinătate, altul e la Focşani. Sper să nu se piardă tradiţia”, a spus Safta Domnica, în vârstă de 69 de ani, din Negrileşti.
Daniela Bândar, localnică din Lepşa, a adus păstrăv afumat, zacuscă de casă, siropuri sau ghebe marinate.
“Am venit cu păstrăv afumat, zacuscă de casă, siropuri, ghebe marinate. Le producem toate în gospodărie, avem o afacere de familie. Vindem de acasă sau pe la târguri. Cel mai căutat este păstrăvul afumat, pe care îl pregătim cu lemn de fag şi rumeguş de brad. Acum procurăm peştele de la o păstrăvărie de peste deal, de la Făgăraş, deoarece păstrăvăria din zonă este în reabilitare, dar sperăm să se redeschidă curând”, a precizat Daniela Bândar.
La standuri am găsit şi produse din alte regiuni ale ţării. Cristian Costea, venit de la Braşov, a precizat că vinde în zonă la fiecare sfârşit de săptămână.
“Am adus produse tradiţionale – pastramă, cârnăciori, brânză de burduf, caş, slăninuţă, salam de casă. Le facem toate la noi în gospodărie şi venim aici în fiecare weekend. Toate produsele se vând, mai ales că noi venim de mai mult timp în zonă şi lumea ne cunoaşte”, a spus Cristian Costea.
Virgiliu Cişman, instructor auto din Iaşi, a adus la festivalul de la Lepşa plăcinte şi vin fiert: “Acest festival este despre bucuria oamenilor, despre comunitate şi despre tradiţie”.
Festivalul “Iarna, tradiţii şi obiceiuri la Lepşa” s-a născut din dorinţa de a promova această zonă turistică deosebită, iar organizatorii speră să devină o tradiţie anuală. “Ideea ne-a venit la un şpriţ, ca toate ideile bune”, glumeşte Daniel Danţiş. “Comunitatea a reuşit să se unească şi să creeze un eveniment frumos, care sperăm să crească de la an la an”, a completat el.
Prima ediţie a festivalului a fost un succes, iar turiştii au promis că vor reveni. “Avem locuri superbe şi tradiţii frumoase, trebuie doar să le promovăm mai bine”, a concluzionat unul dintre vizitatori.
La Lepşa, tradiţiile continuă să dăinuie, oamenii gospodari ai locului preţuindu-şi rădăcinile.
