foto: G4Food
- La început a fost micul/mititelul, servit cu sare sau cu muștar, dus la gură cu două degete sau cu ajutorul unei scobitori.
- Apoi, după revoluția din 1989, odată cu (re) deschiderea României către Occident, a sosit burgerul, preparat tot din carne tocată, precum micul, dar cu precădere din carne de vită, produs al unei alte culturi gastronomice, emblemă a economiei de piață și a libertății, valori de care românii s-au bucurat după căderea regimului comunist.
Micului i-a fost dedicat un festival, numit „Micul de Aur”. Și burgerului i-a fost dedicat, în România, un festival, numit „Burger Fest”, început în 2015 și ajuns, anul acesta, la ediția a VIII-a, cu o întrerupere de doi ani, cauzată de pandemia Sars – Cov 2. Așadar, o celebrare, de ani buni, a burgerului, aici, la București, patrie a micului muntenesc.
Sunt cele două produse gastronomice în conflict cultural sau, dimpotrivă, se armonizează pe tava românului? G4Food a intervievat câțiva participanți la festival, inclusiv pe organizatorul evenimentului, despre integrarea burgerului în bucătăria românească.
„Eu zic că micul și burgerul se împacă bine în farfuria românului. Nu știu cum au apărut fiecare, în timp, e foarte discutabilă treaba asta. Până la urmă, ca să dau o definiție simplă, burgerul înseamnă carne tocată între două felii de pâine. Micul se mănâncă tot cu pâine, cu sare sau muștar lângă, în timp ce la burger avem sosuri. Eu zic că sunt cumva pe aceeași linie, în gastronomie lucrurile nu se exclud, se combină, suntem ok” – Dragoș Gurăroșie, organizator Burger Fest București.
Firește, la festivalul organizat pe spațiul de la Verde Stop Arena, de pe strada Triteni, au fost ofertați, în cele trei zile (17 – 19 mai), numai burgeri, în toată splendoarea lor gastronomică, preparați din carne de vită, de porc, chiar și burgeri cu fructe de mare, cu carne de pește sau burgeri vegetali.
O intersectare interesantă a micului neaoș cu burgerul adoptat prin aculturare am descoperit la standul „In mici we trust”: carnea pentru mici este preparată, în premieră, sub formă de burgeri.
„Noi am câștigat, anul trecut, în septembrie, concursul Micul de Aur și, în această calitate, am venit să facem burgeri și pentru Burger Fest, și ne-a ieșit micburgerul, după cum urmează: cel original (un singur tip de brânză, carnea de mici din vită și porc, sosuri și o felie de ceapă murată de noi), cel american (două tipuri de brânză, cheddar și maturată, cu ceapă crispy și mai multe sosuri de casă) și cel coreean (cu kimchi, maioneză picantă și carne pentru mici din vită și oaie). Încercăm, astfel, să creăm o legătură între mic și burger”, Alexandru Apostoiu, „In mici we trust”.
Atrași de vibe-ul locului (un imens spațiu verde, situat aproape de strada Barbu Văcărescu) și, firește, de aromele exalate de fiecare food-truck prezent la eveniment, bucureștenii s-au strâns în număr mare, după deschiderea porților, la ora 12:00, și au format cozi destul de întinse, în așteptarea burgerului râvnit.
„Burgerul este, să spun așa, varianta premium a micului nostru. Diferența o fac sosurile. Micul este consumat fără sosuri, numai cu muștar sau cu sare, pe când burgerul este asezonat cu sosuri. În plus, aportul de legume este evident la burger: avem ceapă, salată, roșii”, îmi spune Alexandru Antoche, de la standul „La Maidan”.
Încep concursurile zilei, dar începe și ploaia, care nu-i descurajează pe bravii iubitori ai burgerilor. Ei așteaptă răbdători, sub picăturile dese, să ajungă în posesia produsului râvnit. La un stand, oferta include burgeri cu carne de pește.
„Oferim burgeri cu carne de pește (caras, babușcă și plătică), de la cherhanaua din Jurilovca, pe care-i servim cu rapane și midii, ca să facem o legătură între peștii de apă dulce și viețuitoarele comestibile din Marea Neagră. Eu cred și în micul românesc, dar aici e festival de burger și pregătesc numai burger. Sunt diferențe între pasta de mici și carnea pentru burgeri, la mici e bicarbonatul, e usturoiul, timpul pentru fermentat, gustul micilor de unic”, Vicențiu Butnaru, Vic Container
Burgerul a fost adoptat ușor de publicul larg din România. Produsul acesta gastronomic, sosit la noi datorită deschiderii către Vest a țării noastre după izolarea din timpul regimului comunist, a devenit rapid popular, în orașele românești, fiind preparat și servit la fast-food-uri, dar și în restaurante cu ștaif.
Observația G4Food este că, potrivit spiritului integrator al românilor, manifestat în perioade de pace și libertate, importurile de produse gastronomice sunt repede preluate și adaptate de bucătăria națională. Un festival al burgerului, organizat la București pentru a opta oară și frecventat de numeroși clienți, este o dovadă în acest sens.
