Sarea și zahărul modifică temperatura de fierbere a apei, dar în moduri diferite. Acest efect se numește creșterea punctului de fierbere și este o consecință a proprietății coligative a soluțiilor.
1. Sarea (NaCl) și temperatura de fierbere
Când sarea este dizolvată în apă, se disociază în ioni de sodiu (Na⁺) și clorură (Cl⁻). Acest proces crește numărul de particule în soluție, ceea ce determină creșterea temperaturii de fierbere a apei. Apa va începe să fiarbă la o temperatură mai mare de 100°C, dar diferența este mică pentru concentrații obișnuite. De exemplu, la o soluție de 10% sare, temperatura de fierbere crește cu aproximativ 1-2°C.
2. Zahărul (C₁₂H₂₂O₁₁) și temperatura de fierbere
Când zahărul este dizolvat în apă, moleculele sale nu se disociază, dar contribuie la creșterea punctului de fierbere prin reducerea presiunii de vapori a apei. Efectul este mai mic decât în cazul sării, deoarece zahărul nu produce ioni, dar totuși crește ușor temperatura de fierbere. Pentru soluții foarte concentrate (cum ar fi siropurile), punctul de fierbere poate crește semnificativ.
În concluzie:
- Sarea are un impact mai mare decât zahărul la aceeași concentrație, deoarece se disociază în mai multe particule.
- Zahărul are un efect mai slab, dar în concentrații mari (cum ar fi în procesarea siropurilor sau dulciurilor) poate crește semnificativ temperatura de fierbere.
Aceste efecte sunt utilizate frecvent în bucătărie și industrie pentru a ajusta proprietățile soluțiilor apoase.